Astfel, dacă anumite țări din vestul Europei sau Asia reușesc, în acest moment, să țină numărul de infecții sub un oarecare control, boala continuă să se răspândească într-un ritm accelerat în alte regiuni ale lumii.

Și pentru că toate aceste cifre și date statistice se bazează exclusiv pe cazurile care au fost confirmate pozitive, în urma testărilor, ceea ce vedem acum este doar vârful aisbergului.

Infograficele prezentate de BBC, care au ca sursă principală datele furnizate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), arată felul în care COVID-19 s-a răspândit în șase regiuni principale de pe planetă (Oceania a fost exclusă din cauza cifrelor prea mici pentru a putea fi prezentate în infografic).

Statele Unite, care deja înregistrează cele mai multe infecții și cel mai mare număr de decese din lista țărilor afectate de coronavirus, continuă să cunoască noi și noi cazuri de infecții. În SUA s-a atins deja recordul  de 40.000 de infecții înregistrate într-o singură zi, iar aceste cifre sunt în creștere, cauzate de apariția de noi focare în Arizona, Texas sau Florida.

Acesta nu este deloc „un al doilea val” de infecții ci, pur și simplu, o revenire a bolii, mai ales după ridicarea prematură a restricțiilor din mai multe state.

Brazilia se situează pe locul doi, după SUA, în ceea ce privește numărul de infecții, fiind și a doua țară din lume care a depășit deja pragul de 1 milion de cazuri confirmate de COVID-19.

India a înregistrat și ea recent un record nedorit: 15.000 de infecții într-o singură zi În plus, judecând după numărul mic de teste raportat la populația India, se presupune că, în acest caz, criza sanitară e mult mai gravă.

În schimb, țările aflate la polul opus, care au reușit până în acest moment să țină epidemia sub control sunt Noua Zeelandă, Australia, Coreea de Sud și Vietnamul.

Vietnamul se poate lăuda în acest moment cu zero persoane decedate în urma COVID-19, o performanță notabilă în condițiile în care această țară are graniță comună cu China.

Ce urmează? O întrebare cu încă multe necunoscute, dar marea necunoscută este Africa. Pe de o parte, lipsa de infrastructură din majoritatea țărilor împiedică realizarea unui număr mare de testări, motiv pentru care rata reală de infecții pe acest continent rămâne învăluită în mister.

Pe de altă parte, continentul african are cea mai tânără populație, comparativ cu restul continentelor, ceea ce ar putea fi un avantaj în ceea ce privește numărul de cazuri grave.

Nu în ultimul rând, o infrastructură proastă face mai dificil accesul în mai multe zone din Africa, zone ce ar fi astfel protejate de posibile contaminări.

În ciuda acestor calcule și supoziții, ceea ce se știe este că, în acest moment, pandemia de COVID-19 se răspândește într-un ritm tot mai accelerat pe întreaga planetă. 

În plus, COVID-19 riscă tot mai mult să devină „o boală a săracilor”, deoarece fix oamenii din țările slab dezvoltate ori aflate în curs de dezvoltare sunt cei care locuiesc în zone aglomerate, lipsiți de cele mai elementare măsuri de igienă sanitară, după cum a declarat reprezentantul OMS, David Nabarro.

Sursa:Digi24.ro