Curtea a fost sesizată în această privință de Asociația ”Juriștii pentru drepturile omului”, care se află într-un proces de judecată cu Ministerul Justiției la acest subiect.

O normă legislativă (Legea cu privire la Agentul Guvernamental, articolul 10, aliniat 4) interzice accesul la informația din corespondența Agentului Guvernamentalcu CEDO și cu alte autorități și din materialele din dosare ce se află în procedura acestuia. Președintele Asociației ”Juriștii pentru drepturile omului”, Vitalie Nagacevschi, a argumentat că însăși jurisprudența CEDO nu limitează în totalitate accesul la informațiile din dosare, ci numai la datele cu caracter personal și la secretele de stat.

”Nu se admite accesul la niciun fel de informații care se conțin în corespondența cu Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Se insistă că toată informația aceasta conține date cu caracter personal, referindu-se la numele judecătorilor și procurorilor care au fost solicitate a fi dezvăluite de către Asociația ”Juriștii pentru drepturile omului”. Eu nu cred că numele judecătorilor și procurorilor fac parte din informația cu caracter personal, care nu poate fi dezvăluite”, a declarat Vitalie Nagacevschi.

Ministrul adjunct al Justiției, Eduard Serbenco, a argumentat că articolul contestat nu ar încălca Constituția, pentru că relația dintre Guvern și Agentul Guvernamental în fața Curții de la Strasbourg ar fi una similară cu cea dintre un client și un avocat în fața unei instanțe, astfel că accesul la informație ar trebui limitat.

”Articolul 10, aliniatul 4 este un articol constituțional și având în vedere natura relației agentului guvernamental cu Guvernul. Din punctul nostru de vedere, trebuie extrapolată acea relație care există între avocat și client, este reprezentatul Guvernului și Guvernul, în cazul dat, ar fi clientul” a declarat Eduard Serbenco.

Curtea Constituțională a decis că această prevedere este una excesivă și neconstituțională. Președintele Curții, Alexandru Tănase.

”Curtea observă că norma contestată este o normă de blanchetă, care instituie restricții excesive la informația aflată în posesia Agentului Guvernamental și nu permite individualizarea categoriilor de informații care urmează să fie restricționate pentru public”, a declarat Alexandru Tănase.

Curtea Constituțională a recomandat Parlamentului să modifice legea vizată și să stipuleze mai exact care informație nu poate fi făcută publică.