Concluziile acestui studiu, care pot fi consultate în regim de gratuitate începând de miercuri pe platforma științifică Research Square, vor trebui să fie evaluate de alți cercetători înainte de a fi publicate într-o revistă medicală.

Pentru a înțelege mai bine evoluția SARS-CoV-2 și originile sale, care fac de mai multe luni subiectul unor speculații intense, cercetători de la Institutul Pasteur din Paris, Institutul Pasteur din Laos și Universitatea Națională din Laos au participat între sfârșitul anului 2020 și începutul anului 2021 la o misiune pe teren în nordul acestei țări pentru a preleva eșantioane de la diverse specii de lilieci care trăiesc în peșteri calcaroase.

"Ideea de start era aceea de a încerca să identificăm originea acestei epidemii", a explicat Marc Eloit, directorul laboratorului de cercetare a noilor patogeni din cadrul Institutului Pasteur din Paris, ale cărui echipe au analizat diverse eșantioane prelevate. "Din diverse motive, care devin tot mai numeroase, suspectăm că anumiți lilieci insectivori ar putea fi un rezervor al virusului", a adăugat cercetătorul francez.

Prelevările au avut loc într-o regiune care face parte dintr-un imens relief carstic, constând în formațiuni geologice constituite din calcar și care înglobează totodată nordul Vietnamului și sudul Chinei.

"Laosul împarte acest teritoriu comun cu sudul Chinei, cu o abundență de cavități în care trăiesc lilieci, de unde și ideea noastră de a merge acolo. Pentru că ceea ce se petrece acolo este reprezentativ pentru acest ecosistem", a adăugat Marc Eloit.

Concluziile analizelor realizate de Institutul Pasteur: secvențele de virusuri găsite la lilieci sunt aproape identice cu cele ale virusului SARS-CoV-2, iar cercetătorii au putut să demonstreze capacitatea acelor secvențe de a permite virusului să pătrundă în celulele umane.

Cu toate acestea, virusurile studiate erau lipsite de "factorul furină" prezent în SARS-CoV-2, o funcție care face să devină activă proteina Spike, permițându-i virusului să pătrundă mai ușor în celulele umane și a cărei existență condiționează intensitatea patogenă a virusului.

Fără intermediar?

Mai multe ipoteze ar putea explica această verigă lipsă, afirmă Marc Eloit. "Poate că un virus non-patogen a circulat mai întâi la om înainte de a suferi o mutație. Sau poate că un virus foarte apropiat de virusurile identificate deține acel factor furină, dar noi nu l-am găsit încă", a adăugat expertul francez.

Un alt semn de întrebare: Cum a ajuns virusul din lilieci, găsit în acele peșteri, până la Wuhan, în China, punctul cunoscut de start al pandemiei, situat la o distanță de 2.000 de kilometri? Deocamdată nu există un răspuns.

Însă, indiferent de aceste întrebări, noul studiu "este o descoperire majoră în ceea ce privește identificarea originii SARS-CoV-2", a adăugat Marc Eloit.

Principala concluzie a cercetării este aceea că există într-adevăr virusuri foarte apropiate de SARS-CoV-2 la lilieci care sunt capabile să îi infecteze pe oameni fără să treacă printr-un animal intermediar, precum pangolinul.

La sfârșitul lunii august, experți de la OMS, autorii unui raport despre originea maladiei COVID-19, avertizau că cercetările ce vizează acest subiect se aflau "într-un punct mort".

Ei au făcut parte dintr-o echipă de 17 experți internaționali mandatați de OMS și 17 experți chinezi, al căror raport a fost publicat pe 29 martie, după o anchetă realizată în luna ianuarie în orașul Wuhan.

Fără să aducă un răspuns tranșant, acel raport conținea patru scenarii mai mult sau mai puțin probabile. Scenariul care a fost considerat cel mai plauzibil vorbea despre transmiterea virusului la oameni prin intermediul unui animal infectat de un liliac.

Urmau alte trei ipoteze care vizau transmiterea directă fără animal intermediar, transmiterea prin alimente - mai ales prin carne congelată - și o scăpare accidentală a virusului dintr-un laborator, însă toate aceste scenarii au fost considerate "extrem de improbabile".

De atunci, "nicio dată științifică" care ar susține "ipoteza unei scăpări a virusului dintr-un laborator nu a fost nici publicată, nici transmisă către OMS", au adăugat oamenii de știință.