„Problema este că am vrea să vedem, dar nu vedem: care este proiectul lor (al opoziției)? Ei spun doar că noi nu facem bine. Dar nu spun cum trebuie, în viziunea lor, să fie.... Iar situația e dramatică. La aceeași universitate agrară se atestă problema lipsei de performanță. Iar într-o țară agrară e nevoie ca această instituție să fie la un nivel performant. Însă nimeni nu e satisfăcut de cum merg lucrurile acolo”.

Apărând proiectul autorităților, deputatul a afirmat că tendința de cumulare a resurselor și de întărire a unor universități abia începe, nu e bătut în cuie. Pe parcursul anilor ce vin, alte instituții vor vrea să se atașeze instituțiilor de top, pentru că vor vedea beneficiile: „studenții vor obține diplome mai cotate – convertibile, cum spunem astăzi – profesorii vor avea salarii și condiții mai bune de lucru. Cercetătorilor li se va dubla, practic, salariul”, a opinat vorbitorul.

El nu este de acord cu ceilalți paneliști că procesul de reorganizare a universităților este lipsit de transparență și afirmă că actuala discuție este o dovadă a deschiderii către public. „Procesul este în conformitate cu legea: s-a publicat un proiect de hotărâre, acum se discută în societate și sunt preluate părerile, inclusiv, ale colectivelor de muncă, a sindicatelor. În mare parte, noi nu vedem o opoziție. Toți înțeleg că e necesară schimbarea. Discutăm cu toate aceste componente: cercetare, predare... și încercăm să convingem că lucrurile vor merge în direcția bună”.

Deputatul consideră că să lași situația așa cum este înseamnă să privești în trecut, în timp ce „noi avem nevoie de universități puternice, de studenți conectați la piața muncii, la cerințele zilei. Acuma sunt alte cerințe și necesități. Piața este mult mai dinamică, lumea este în schimbare și această reformă se pliază anume pe schimbările care au loc în lumea înconjurătoare și pe lucrurile care țin de viitor”, a punctat Virgiliu Pâslariuc.

Cât privește transparența procesului, „noi toți discutăm acum. La nivelul ministerului, institutelor (de cercetare) se discută, în societate se discută. Ideile bune suntem gata să le acceptăm. Noi avem nevoie de mișcare, de schimbare și nu vom ezita să le facem. Important este că există voință politică. Până acum guvernele s-au temut să „umble” la universități. Noi ne-am asumat acest lucru, pentru că PAS este un partid reformator. Aceasta nu ne va aduce voturi, dar pasul trebuie făcut pentru că avem nevoie de profesori, medici, ingineri” și agronomi foarte buni, a apreciat vorbitorul.

Cât privește proprietățile și alte bunuri ale subiecților reorganizați, acestea urmează să fie tratate prin prisma Codului educației care „stabilește foarte clar regimul administrării proprietăților publice. Simplu vorbind, toate resursele vor fi utilizate pentru a îmbunătăți procesul de studiu, de cercetare și predare. Asta o cere legea, inclusiv pentru proprietățile intelectuale”, a conchis deputatul.  

Dezbaterea publică la tema „Comasarea universităților: argumente pro și contra”, organizată de IPN, a fost ediția a 255-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.