Senatorul Viorel Badea, vicepreședinte al Comisiei românilor de pretutindeni, consideră că, pe subiectul unirii României cu Republica Moldova, partidele, organizațiile neguvernamentale, instituțiile trebuie să acționeze împreună, iar chestiunea basarabeană trebuie transformată dintr-un deziderat de partid într-unul de stat.

'Vorbind despre Unire, sau Re-Unire, pentru că este subiectul zilelor acestea, eu cred că este o temă care poate fi discutată numai împreună. Și când zic împreună mă refer la partidele politice, ONG-uri, instituții. Noi nu putem să vorbim de Unire sau Re-Unire dar să avem agende separate. Nu putem să vorbim de Re-Unire dar să nu fim capabili la nivel de relații bilaterale între state să construim proiecte care să ne aducă mai aproape', a afirmat senatorul, joi, la conferința 'Generația Unirii: context istoric, acțiuni rezultate', desfășurată la Universitatea București.

În opinia sa, nu poate fi vorba despre Re-Unire fără infrastructură, fără politici educaționale comune, fără spații comune, fie că e vorba la nivel media sau la nivel economic (...) și atât timp cât partidele politice, în integralitatea lor, nu au un proiect comun, un proiect de țară pentru acest subiect. 'Lucrul cel mai bun pe care îl avem de făcut la nivel politic este să creăm un spațiu politic de acțiune și să transformăm chestiunea basarabeană dintr-o chestiune de partid într-una de stat', a spus Badea.

'Am obosit și mi-e lehamite de lozinci', a afirmat, la rândul său, Eugen Tomac, care a deplâns 'dezinteresul total' al autorităților române în ceea ce privește problema unirii, în timp ce prof. Alexandru Herlea, președintele Asociației 'La Maison Roumaine', a subliniat că 'integrarea Moldovei în UE nu se poate face decât prin unirea cu România'.

Directorul Institutului 'Eudoxiu Hurmuzachi' pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu, a opinat că 'Re-Unirea este un interes național al românilor, indiferent unde s-ar afla ei', lucru care trebuie făcut respectând legislația internațională. El a amintit că institutul pregătește mai multe activități care vor avea loc de o parte și de alta a Prutului, precum caravanele limbii române și ale filmului istoric românesc, sau cursurile de istorie și civilizație.

Conferința deschide cea de a IX-a ediție a Festivalului 'Zilele Basarabiei'.