Dar, înainte de coborâre, centrul de control al misiunii s-a confruntat cu o problemă tehnică care părea să ducă la eșecul acesteia – laserele, care ar fi trebuit să calculeze altitudinea și viteza navei, nu funcționau corect. Din fericire, sonda avea la bord instrumente NASA experimentale de măsurare a distanței, iar inginerii au putut să lege computerele de navigație la acestea, transmite Biziday.

La circa 10 metri de solul lunar, Odiseu a reușit să frâneze până la o viteză de aproximativ 4 km/h și să realizeze o aselenizare lentă. Imediat după aceea, robotul nu a avut semnal timp de zece minute, dar în cele din urmă s-a restabilit comunicația. Câteva ore mai târziu, Intuitive Machines a raportat că Odiseu a început să trimită imagini.

Momentul este considerat unul important, nu doar pentru exploatarea comercială a spațiului, ci și pentru programul spațial al SUA în general, aceasta fiind prima aselenizare realizată după ultima misiune, Apollo 17, din 1972. Este, de asemenea, pentru prima dată când o misiune privată ajunge pe Lună, după eșecul din ianuarie al sondei Peregrine One. NASA, care este totuși principalul contractor al Intuitive Machines, a finanțat misiunea cu 118 milioane de dolari, dar suma reprezintă mai puțin de jumătate din bugetul acesteia.

Odiseu a fost lansat pe 15 februarie de la centrul spațial Kennedy din Florida, pe o rachetă Falcon 9 a companiei SpaceX. Misiunea sa este aceea de a culege date despre mediul în care ar urma să aselenizeze și misiunea Artemis III a NASA, cu echipaj uman, planificată pentru 2026. Zona aselenizării este una dificilă, cu multe cratere, dar despre care se crede că ar putea avea gheață ce ar permite apoi stabilirea și menținerea unei baze lunare permanente. Anul trecut, oamenii de știință au anunțat că “mărgelele sticloase micuțe” împrăștiate pe suprafața Lunii pot conține miliarde de tone de apă.