Intrarea în Peștera Urșilor din Chișcău a fost descoperită accidental în 1975, în urma unei dinamitări într-una din exploatările miniere din zonă. Traian Curta îl chema pe minerul care a a coborât pentru prima dată în peșteră, parcurgând galeria până la Sala Mare. Au urmat apoi mai multe explorări și amenajări succesive realizate de specialiști. Cinci ani mai târziu, în 1980, în Peștera Urșilor a fost permis accesul publicului larg.

Grota are patru galerii principale: Galeria Oaselor, Galeria Emil Racoviță, Galeria Lumânărilor și Galeria Științifică. Accesul în aceasta din urmă se poate face doar printr-un puț de 30 de metri. Zona e rezervată speologilor profesioniști. Accesul în peșteră e permis începând cu data de 1 mai.

"Ei, copii, vedeți voi , în această peșteră nu este chiar atât de rece, se păstrează vară-iarnă plus zece grade constant, dar noi suntem acum sub pământ, cade apă din tavan, umiditatea din aer trece de 97 %", a explicat ghidul peșterii.

Pentru a ajunge în prima galerie, vizitatorii trebuie să traverseze un coridor lung de 50 de metri, destul de îngust.

"E galeria oaselor, unde cu toții în stânga noastră acolo, jos, putem să vedem foarte multe resturi, oasele urșului de peșteră. Sunt foarte multe cranii, unele oase sunt prinse în piatră, sunt realizate natural. Observăm mărimea craniilor și a oaselor."

După alți 100 de metri, turiștii ajung în punctul în care cele trei galerii vizitabile se intersectează. Stalactitele și stalagmitele de aici sunt impresionante. Multe dintre ele au primit nume precum Palatul Fermecat, Căsuța Piticilor sau Sfatul Bătrănilor.

"O parte din calcar se depune sus, pe tavan, formând stalactita; surplusul apei care cade pe podea formează stalagmita. La 20 de ani un centimetru cub."

Turul continuă prin galeria Emil Racoviță, cea care se întinde pe cea mai mare suprafață. Aici este și Sala Cosmosului, locul în care natura a sculptat două stalagmite asemănătoare unor rachete ce par gata să decoleze.

La finalul galeriei, exploratorii au descoperit scheletul unui străvechi urs de peșteră, conservat fix în poziția în care a murit.

"Erau destul de mari, trei metri lungime, un metru și jumătate stând pe patru labe și cântărea până la 600 de kilograme. În urmă cu 17.000 de ani, s-a blocat ieșirea și intrarea urșilor în peșteră din cauza unor alunecări de teren la suprafață. A surprins aici 141 de urși."

Ultima galerie vizitabilă este cea a lumânărilor, denumită astfel după forma stalagmitelor. Zona este una încărcată de legede care fac deliciul turiștilor.

"Când a intrat pentru prima dată Traian Curta se spune că fix aici s-a întâlnit cu ultimul urs care locuia în peșteră. Ursul s-a speriat a încercat să iasă pe undeva dar nu a reușit decât cu capul și cu labele din față."

Întregul tur durează aproximativ 45 de minute. Peștera este vizitabilă de marți până duminică în intervalul orar 10-17. Un bilet de intrare pentru copii costă 10 lei, prețul fiind dublu în cazul adulților. Anual peștera este vizitată de peste 200.000 de oameni.

La ieșirea din peșteră, turiștii sunt așteptați de zeci de comercianți care oferă de la urși în miniatură la traiste populare sau băuturi specifice zonei.

"La aproximativ 100 de metri de Peștera Urșilor se află și un muzeu de etnografie. Aici turiștii pot admira obiecte de port popular, căruțe foarte vechi, unelte folosite în agricultură, dar și mașini de epocă", a relatat Claudiu Mihuț, reporter Digi24 Oradea.

Nu lipsesc vasele de ceramică, armamentul din dotarea soldaților nemți în război sau mașinile folosite pentru stingerea focului la începutul secolului trecut. Ghidul este chiar proprietarul muzeului iar vizitarea este gratuită.

Turiștii pot ajunge până la aceste două obiective turistice cu mașina. Accesul se face de pe DN 79 din localitatea Sudrigiu. De acolo trebuie urmat DN 763 până în localitatea Chișcău.