Dacă strategia anterioară era construită într-un context regional relativ stabil și punea accentul pe menținerea neutralității, pe modernizarea treptată a structurilor existente, actualul document are o orientare mai realistă și mai complexă, spune Artur Leșcu.

Expertul de la WatchDog mai subliniază că strategia recunoaște explicit că mediul de securitate s-a deteriorat fundamental în urma agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei și a că amenințările hibride în regiune au crescut.

„Pentru prima dată, strategia vorbește deschis despre necesitatea consolidării rezilienței naționale și a capacităților de apărare eficiente, inclusiv prin implicarea cetățenilor de rând. Accentul este plasat către dezvoltarea de capacităților moderne — inclusiv apărare antiaeriană, echipare cu drone, protecția infrastructurii critice și răspunsul la atacuri cibernetice.

O altă noutate este definirea clară a cooperării internaționale. Dacă în documentul precedent relațiile cu partenerii externi erau descrise într-un limbaj diplomatic general, noua strategie le tratează ca element de bază al securității Republicii Moldova. În același timp, documentul reafirmă neutralitatea constituțională, dar o interpretează într-o manieră pragmatică, arătând că neutralitatea nu exclude consolidarea apărării și nici cooperarea cu statele democratice pentru asigurarea securității naționale”, a spus Artur Leșcu. 

De asemenea, strategia introduce conceptul de apărare totală, bazată pe implicarea societății și pe coordonarea între instituții civile și militare în situații de criză. Această prevedere arată o înțelegere matură a faptului că apărarea țării nu mai este doar sarcina armatei, ci o responsabilitate colectivă, care implică întreaga administrație publică, mediul economic și cetățenii. Se acordă o atenție crescută instruirii rezerviștilor, reformării serviciului militar și modernizării logisticii armatei

„Totuși, în pofida acestor evoluții conceptuale importante, rămâne neschimbată o problemă majoră — nivelul extrem de scăzut al finanțării apărării. Să fim sinceri: obiectivele sunt deseori atinse doar parțial, iar când obiectivul din start este unul modest nu putem spera realist la o modernizare serioasă a armatei. 1% din PIB nu acoperă nici pe departe costurile dotării cu sisteme moderne, a instruirii și mentenanței necesare pentru a face față amenințărilor contemporane. Țările membre NATO care au un PIB mult mai mare decât cel al Republcii Moldova, deja  alocă cel puțin 2% din PIB pentru apărare cu obiectivul de a crește până la 5%. Nivelul de la care plecăm noi este însă mult mai scăzut, astfel încât simpla atingere a pragului de 1% nu e suficientă. Pentru a recupera diferențele tehnologice și operaționale față de statele mai bine echipate ar fi necesare cheltuieli peste nivelurile curente ale unor aliați. E legea matematică elementară. Fără această ambiție financiară, strategia riscă să rămână mai mult o foaie de parcurs teoretică decât un program viabil de consolidare a apărării naționale”, mai susține expertul. 

Amintim că Guvernul a aprobat astăzi noua Strategie militară a Republicii Moldova pentru anii 2025-2035, care stabilește obiectivele pentru modernizarea Armatei Naționale și întărirea capacității de apărare a statului. Printre acestea se numără dezvoltarea apărării aeriene și cibernetice, un număr mai mare de militari profesioniști și consolidarea cooperării cu partenerii externi.