DGI24 a mers la Baza Mihail Kogălniceanu împreună cu ambasadorul Canadei la București, doamna Annick Goulet, să îi cunoască pe piloții canadieni care apără spațiul aerian românesc și a aflat și detalii despre avioane de la Corey Mask, comandantul Forței Aeriene Canadiene România.

Militarii canadieni, pentru a șasea oară în România

Canada, celălalt partener transatlantic al României, este foarte implicată în securizarea granițelor NATO. Piloții canadieni sunt deja la a șasea misiune la Marea Neagră, în baza Mihail Kogălniceanu. Dar oare nu crește tensiunea dacă de o parte și de alta a flancului estic se accentuează prezența militară și în aer, și pe mare? Pentru că niciuna dintre părți nu își dorește incidente, se lucrează cu mare atenție. Iar cel mai important rol le revine, ca de obicei, diplomaților, pentru a ține lucrurile sub control.

Cristina Cileacu: Marea Neagră este regiunea care a început să atragă atenția mai ales după ce Rusia a invadat Crimeea și, de fapt, a luat-o cu totul. Și întrebarea este, doamnă ambasador, deoarece în spatele dvs este un avion al Forțelor Aeriene Canadiene, ce reprezintă acest tip de misiune, este complementar diplomației?  

Annick Goulet, ambasadoarea Canadei la București: Absolut. Cred că, în general, diplomația și misiunile militare sunt de fapt cele două fețe ale aceleiași monede. Și aici, la această bază NATO, angajamentul NATO este să-și apere toți membrii, mai ales în această regiune foarte volatilă unde a existat o agresiune militară, anexarea ilegală a Crimeei, și încă se continuă construirea de capacități militare la Marea Neagră. Deci Canada, de la bun început, în 2014, a fost implicată în Operațiunea Reassurance, o operațiune NATO.

Avem, în același context, pe flancul estic al NATO un contingent mare în nord, în Letonia, peste 500 de oameni, militari, și aici, pe flancul sudic, de asemenea avem un angajament foarte, foarte important pentru noi, deoarece România este un aliat al NATO valoros, foarte apropiat. Suntem aici în fiecare an, din 2017. Am fost aici, de asemenea, în 2014. Este a șasea oară când avem un contingent militar din Canada în România. Avem misuni cu unitățile de poliție aeriană, din care am fost parte în acest an, așa cum am spus, suntem a șasea oară aici, suntem cu aproximativ 150 de oameni. În ideea, pentru că ai întrebat cum este complementar, acest element de securitate este într-adevăr ca o asigurare că voi, România, Europa, Canada, putem într-un mediu sigur, să continuăm să facem ceea ce vrem să facem și să atingem celelalte obiective și schimburi comerciale, să fim prosperi din punct de vedere economic și să fim capabili să ne păstrăm valorile și instituțiile noastre democratice. Așa funcționăm împreună și completăm cele două părți. Și aș dori să-ți dau câteva elemente suplimentare. Nu doar aici, la Mihail Kogălniceanu, facem asta, dar și eu, la nivel diplomatic, pentru că, după cum știi, securitatea este un pilon important al mandatului meu.

O altă zonă în care completăm partea militară și partea diplomatică este, de exemplu, cea a valorilor. Am vorbit în trecut despre diversitate și incluziune pentru noi, emanciparea femeilor este ceva foarte important. Și este importantă și pe partea militară, așa că am lucrat la acest lucru, inclusiv cu secretarul de stat Simona Cojocaru. Am găzduit recent un seminar la nivel înalt despre pacea și securitatea femeilor, unde a fost prezentă, a fost un vorbitor cheie. Am avut, de asemenea, unul dintre generalii noștri, generalul locotenent Joe Paul, care este de fapt primul cel mai înalt ofițer nativ din Forțele Armate Canadiene. Și am discutat despre incluziune în general, în special femei, pentru că, după cum probabil știi, femeile sunt primele afectate de conflicte și de violența în medii nesigure. Asta este ceva, dar lucrăm foarte, foarte strâns în România și Canada. Și la acel simpozion sau la acel seminar, am avut și niște femei ambasador la București și un ONG condus de un canadian, PATRIR, cu sediul la Cluj. Așa că am discutat pe partea militară, dar și pe partea civilă cum putem consolida securitatea în general pentru societățile noastre, atât pe plan diplomatic, cât și în armată.

Diplomația completează misiunile militare

Cristina Cileacu: Suntem într-o bază NATO, este una destul de mare pentru regiune. Și aici sunt mai multe  naționalități aliate, de obicei. Canada nu este pe lista „de prieteni”, dacă vorbim despre Moscova, alături de Statele Unite, împreună cu Australia, Marea Britanie și așa mai departe.  Cum ajută acest lucru diplomația? Diplomații încă vorbesc între ei la acest nivel? Sau este acest tip de misiuni suficient și cam asta ar fi în relația cu Moscova?  

Annick Goulet: Cred că NATO și alți membri, inclusiv Occidentul, Canada sau Marea Britanie sau alții, România, insistăm mereu că, da, vrem să ne apărăm, asta este foarte important, deci folosirea descurajării pentru a preveni orice agresiune suplimentară sau comportament agresiv este cu siguranță un obiectiv pe care îl dorim întotdeauna combinat cu dialogul. Dialogul nu trebuie să înceteze pentru că avem aceste neînțelegeri. De fapt, dialogul este foarte important, pentru că dacă rămâne fiecare „în colțul lui”, se poate ajunge cu ușurință la declanșarea unui conflict pe care nu-l dorește nimeni. Deci dialogul, cred eu, este important.