”Avioanele de supraveghere AWACS (Airborne Warning and Control System) au ajuns la București, de unde vor transmite NATO informații despre orice mișcare tactică și operațională de la granița Alianței”, a afirmat ministrul Apărării într-o postare.

”În contextul războiului ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei, NATO va monitoriza activitatea militară pe flancul estic, cu ajutorul aeronavelor AWACS. România și Aliații sunt în siguranță!”, mai spune Tîlvăr.

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a afirmat, vineri, într-o postare pe Facebook, că aeronava AWACS poate detecta avioane de la sute de kilometri depărtare, ”contribuind categoric la apărarea teritoriului NATO și, implicit, al României”.

Mircea Geoană a apreciat că ”acest ochi atotvăzător din cer va furniza României, prin NATO, informații critice, în timp real, despre orice mișcare tactică și operațională și va sprijini sistemul Alianței de alertă rapidă”.

”Cerul și teritoriul României sunt in deplină în siguranță”, a adăugat Mircea Geoană.

Expertul militar Ion Petrescu a analizat și el dislocarea celor 3 avioane care vor executa misiuni de supraveghere din România în următoarele două luni.

Analistul militar colonel (r.) Ion Petrescu, într-o intervenție pentru Euronews, la finalul săptămânii trecute, a explicat că e vorba de trei avioane de tip E-3A AWACS.  Un astfel de avion dacă „zboară la 9.150 m” are „peste 312.000 km² în câmpul lor vizual”.

„Trei E-3A, pe orbite suprapuse pot oferi o acoperire completă a Europei Centrale. Deci, cele trei E-3A, care vin în România pot acoperi complet Europa de Est”, a precizat Ion Petrescu care a arătat că un „E-3A poate detecta ținte de zbor joase pe o rază de 400 km și ținte de altitudine medie pe o rază de 520 km”, a declarat acesta pentru defenseromania.ro.

„Aceste avioane Boeing 707 modificate sunt ușor de identificat din domul radar distinctiv montat pe fuzelaj. E-3A funcționează de obicei la o altitudine de aproximativ 10 km.

De la această altitudine, un singur E-3A poate monitoriza în mod constant spațiul aerian pe o rază de peste 400 km și poate face schimb de informații – prin intermediul legăturilor de date digitale – cu comandanții de la sol, pe mare și din aer”, a conchis expertul.