Dacă i-am cunoaște mai bine pe acei membri ai Sfatului Țării care au luptat pentru ca teritoriul din stânga Prutului să treacă în componența actuală am înțelege multe din ceea ce ar trebui să facem noi la ora actuală când încă ezităm să ne poziționăm în favoarea vestului, occidentului din care face parte în prezent România, a menționat analistul Vlad Țurcanu.

”Deseori în R. Moldova s-a spus că nu avem repere, că nu avem exemple la care să ne raportăm că ar trebui să recurgem la niște împrumuturi, să ne raportăm la niște oameni de cultură, politicieni mai ales din altă parte. Adevărul este că atunci, în 1918, și în anii premergători  Unirii de la 27 martie am avut niște exponenți pe care dacă îi studiem și îi cunoaștem îi descoperim ca niște oameni de o mare valoare culturală, politică, științifică, administrativă și multe dintre acțiunile lor ar putea fi înțelese și preluate în această perioadă prin care trecem acum, mai ales că multe dintre problemele de atunci sunt prezente și astăzi, chiar dacă au trecut o sută de ani. Printre aceștia este Ioan Pelivan, cel mai naționalist și inimos membru al Sfatului Țării, care a renunțat să devină președinte al Sfatului Țării cedându-i acest post consăteanului său Ion Inculeț, tocmai pentru a nu-i speria pe acei membri din Sfatul Țării mai evazivi, mai puțin naționaliști”

Membrii Sfatului Țării erau băștinași basarabeni, ieșiți din popor, în contrapunere cu propaganda sovietică care spunea că acel Act al Unirii  a fost săvârșit de exponenți veniți de peste Prut a menționat Vlad Țurcanu care a subliniat principalele ce a însemnat Unirea pentru românii basarabeni.

”Ce a însemnat Unirea de la 1918 pentru populația basarabeană? În primul rând faptul că vreme de 22 de ani populația Basarabiei a fost ferită de toate nenorocirile care s-au întâmplat în imediata vecinătate, estul Basarabiei. Cum ar fi ceea ce a rămas în istorie cu numele de ”Teroarea Roșie” declanșată de bolșevici încă la 1917 care a cunoscut o intensitate până prin 1922, dar și după aceea prin anii 30 cu acele epurări a milioane de oameni pe care le-a operat Iosif Vissarionovici Stalin. Populația Basarabiei nu a pățit așa ceva pentru că se afla în componența României. În timp ce peste Nistru a început colectivizarea forțată, cu omorârea sau trimiterea în Siberia a țăranilor care nu erau de acord, în Basarabia a început imediat după Unire, prin anii 1920-1921 reforma agrară care a însemnat preluarea unor terenuri uriașe de la marii latifundiari, mulți dintre ei alogeni și care nici nu locuiau în Basarabia. Peste o mie și jumătate de hectare de pământ au fost transferate prin această reformă în posesia statului care după aceea le-a transmis în proprietate țăranilor moldoveni. Astfel țăranii basarabeni au putut să își ia viața în mâini, au putut să își construiască un viitor pentru ei și pentru copiii lor”, susține Vlad Țurcanu. 

În discursul său Vlad Țurcanu a evocat personalitatea lui Anton Crihan, unul dintre cei mai tineri membri ai Sfatului Țării (avea doar 24 de ani în acea perioadă) - unul dintre puținii lideri ai Unirii care a reușit să se salveze de autoritățile comuniste din România care i-au vânat și întemnițat, după ocupația sovietică a Basarabiei, pe mai toți deputații basarabeni. Anton Crihan, care a fost numit ”brațul armat al Unirii”a fugit în Statele Unite unde a trăit până la 100 de ani.

”La vârsta de peste 90 de ani Anton Crihan a povestit într-un interviu pentru Europa Liberă ce l-a determinat să aibă o activitate politică activă în favoarea Unirii Basarabiei cu România. În timp ce era locotenent în garnizoana în garnizoana din Odessa a observat cum un sergent îl bătea pe un soldat cu mâinile și picioarele. Și atunci el s-a apropiat și l-a întrebat pe acel sergent rus ce se întâmplă. Și a primit răspuns că acel soldat nu înțelege nimic, este un tont și nu merită decât să fie bătut. Din discuții Anton Crihan a înțeles că acel soldat era un român basarabean care își făcea serviciu militar la Odessa și nu înțelegea limba rusă. Acel caz l-a cutremurat atunci atât de mult pe Anton Crihan că și-a propus să facă tot ce îi stă în puteri ca să rupă teritoriul Basarabiei de imperiul Țarist unde nu exista nici un respect pentru ființa umană și majoritatea populației din Basarabia era percepută ca niște oameni de rang inferior”.

Comunicarea susținută de jurnalistul și Vlad Țurcanu, fost consilier prezidențial, o puteți asculta și pe site-ul Radio Chișinău www.radiochisinau.md.

Caravana Radio România Chișinău „1918 – Când toți românii au zis Da!” a trecut prin Briceni, Edineț, Soroca, Cahul și Dochia, iar miercuri, 24 octombrie va ajunge la Sângerei. Scriitorul Vladimir Beșleagă va susține o comunicare despre Centenarul Unirii la Liceul Mihai Eminescu din localitate.