Viitorul fond ar urma să fie alimentat în egală măsură din schema de obligații pentru eficiență energetică, granturi externe și de contribuția directă a proprietarilor de locuință, fie cu bani proprii sau împrumutați de la bănci, fie cu transferuri din fondul de reducere a vulnerabilității energetice, în funcție de disponibilități și de categoria socială.

Schema de obligații pentru eficiență energetică se află în ultima etapă de formalizare și va prevedea ca un anumit procent din veniturile operatorilor din domeniul energetic, inclusiv a celor de pe piața de produse petroliere, să fie redirecționat pentru Fondul de eficiență energetică în sectorul rezidențial. Din aceste resurse vor fi reabilitate atât clădirile publice, cât și case individuale sau blocuri locative.

În total, potrivit primelor estimări, pentru îmbunătățirea eficienței energetice a sectorului rezidențial ar fi nevoie de peste 10 miliarde de euro, iar intervențiile planificate ar duce la reducerea facturilor cu 45%.

Ion Muntean, directorul Agenției de Eficiență Energetică, a spus că primele 20 de blocuri ar urma să între în reparație în 2024, fiind vorba de blocuri în care au fost schimbate rețelele interne de distribuție a agentului termic, din verticală de tip sovietic, în rețea orizontală, care permite reglarea temperaturii pentru fiecare apartament de la contorul de pe scară.

Totodată, în cazul proiectelor pilot, va fi inclusă o serie de asociații de locatari funcționale. Programul ar urma să includă lucrări precum: termoizolarea clădirii, a acoperișului, tavanului, izolarea subsolului și alte intervenții în cazul locurilor de uz comun. Agenția de Eficiență Energetică va veni cu cerințe minime de calitate și materiale admise, astfel încât lucrările să aibă o durată de viață mai mare. 

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a propus membrilor Asociației Băncilor din Moldova să fie mai deschiși la finanțarea programelor de eficiență energetică, sugerând că aceste programe să fie formalizate pe operatorii de prestare a serviciilor energetice, gen Termoelectrica și CET Nord, întrucât reprezentanții sistemului financiar sunt sceptici să aibă relații contractuale cu asociațiile de locatari.

„Pentru clădirile individuale înțeleg că există deschidere din partea băncilor, probleme apar în cazul blocurilor multietajate, în care e mai complicat să obții, de exemplu, acordul majorității locatarilor pentru un credit. O soluție ar fi un mecanism de recuperare a investițiilor prin factură”, a declarat ministrul Parlicov. 

Reprezentanții băncilor au evocat o experiență nereușită din trecut, când Consiliul municipal Chișinău a garantat asemenea împrumuturi în cazul unor blocuri, însă actele au fost anulate de instanțele de judecată. Totodată, președintele Asociației Băncilor din Moldova, Dorel Noroc, a cerut ca autoritățile să vină cu instruiri pentru sectorul bancar, în contextul în care tehnologiile înaintează foarte rapid, de asemenea, a solicitat ca în acest caz comunicarea să fie un proces constant. 

Părțile au convenit să revină la masa de discuții pentru a stabili tehnic cum sunt distribuite riscurile și garanțiile pentru viitoarele proiecte de eficiență energetică, în cazul în care beneficiarii nu-și onorează obligațiile. Potrivit bancherilor, asemenea produse sunt considerate nesigure și li se aplică reguli mai restrictive de finanțare.