Potrivit lui Victor Juc, alegerile din 2019 sunt importante reieșind din mai multe raționamente. „În primul rând, prin faptul că primii pe lista concurenților electorali vor putea să candideze la funcția de președinte al Comisiei Europene. În trecut aceasta era prerogativa, mai degrabă, a Consiliului European, care venea cu o anumită recomandare. De asemenea, alegerile sunt importante pentru că, datorită migrației și a euroscepticismului, s-au consolidat substanțial pozițiile unor forțe politice reprezentative populiste, poziționate pe extrema dreaptă a eșichierului politic”, a spus Victor Juc.

„Aș face aici o analogie cu alegerile prezidențiale din Ucraina – ele nu ar fi fost interesante, dacă nu ar fi participat actorul Volodimir Zelenskii. Alegerile europarlamentare din 2019 nu ar fi fost atât de interesante, dacă nu ar fi fost această problemă legată de populism și de euroscepticism, mai ales că toate partidele folosesc la maximum posibilitățile pentru a-și consolida pozițiile lor. Nu în ultimul rând, aș vorbi și despre oportunitatea de a reseta activitatea Uniunii Europene, dat fiind faptul că s-a schimbat liderul politic neformal – Angela Merkel i-a cedat locul lui Emmanuel Macron. Președintele Franței a venit de mai multe ori cu mai multe propuneri, inclusiv acea scrisoare redactată în 22 de limbi, prin care se propune crearea unor noi instituții, unor noi mecanisme, inclusiv armata Uniunii Europene. Toți acești factori, inclusiv problema Marii Britaniei, care urmează să părăsească UE, dacă sunt pliați, permit catalogarea alegerilor pentru Parlamentul European ca fiind mai importante decât cele din 2009, de exemplu”, a notat Victor Juc.

Vorbind despre popularitatea „euroscepticilor populiști”, directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, a menționat că populismul este un fenomen care s-a accentuat în ultimul timp datorită, inclusiv, extinderii UE. „Consider că la alegerile viitoare oamenii nu vor vota atât pentru afacerile europene, cât pentru problemele naționale. Vor trata afacerile europene prin intermediul problemelor naționale”. În linii generale, spune Victor Juc, sporirea prezenței populiștilor în Parlamentul European nu va avea repercusiuni fundamentale, „dat fiind faptul că în cadrul acestei grupări se dă o luptă pentru cine să aibă întâietatea”.

„Cât despre continuitatea relației UE cu Republica Moldova, ar fi bine ca parcursul european al Republicii Moldova să fie continuat, dat fiind că la moment relațiile politico-juridice sunt reglementate prin Acordul de Asociere. Republica Moldova și-a asumat împreună cu Comisia Europeană Agenda de Asociere, Guvernul Republicii Moldova implementează Planul național de implementare a acordului de asociere 2017-2019. Cred că schimbări substanțiale la acest capitol nu se vor produce. Cu certitudine, Republica Moldova merită mult mai mult decât Parteneriatul Estic, dar se pare că UE nu este pregătită să ofere ceva nou”.

Victor Juc se declară optimist considerând că ar fi bine ca Moldova să depună și o cerere pentru a primi statutul de stat membru, doar că, potrivit lui,

„UE se confruntă din 2015 cu unele probleme”. Un scenariu mai rău pentru Moldova, potrivit expertului, este ca în urma alegerilor să se constate o prezență mai mare a partidelor de orientare populistă, nu aș exclude scenariul prin care accesul la fondurile de preaderare să fie substanțial limitate și relațiile dintre părți, UE-Moldova, să fie trecute mai la margine, pentru că UE s-ar ghida de alte aspecte”, a spus el.

Dezbaterile „Alegerile europarlamentare 2019: impact pentru Moldova”, ediția a 110-a, fac parte din ciclul de dezbateri publice desfășurate de către Agenția de presă IPN și Radio Moldova, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.