Este vorba despre trei proiecte de lege care au fost respinse la ultima ședință a Guvernului condus încă de Chiril Gaburici, în iunie 2015, la propunerea reprezentanților Partidului Democrat.

Potrivit lui Victor Strătilă, deși aceste proiecte sunt susținute de societatea civilă și de experții Uniunii Europene și ai Statelor Unite, ele nu ar îmbunătăți lucrurile în domeniu, dar dimpotrivă, ar bloca activitatea CNI pentru un termen de până la 2 ani. Victor Strătilă a acuzat în acest sens autoritățile că ar sabota lupta împotriva corupției și s-ar răzbuna pentru faptul că CNI a constatat mai multe conflicte de interese și nereguli în declarațiile de avere ale demnitarilor.

„Când în istorie s-a mai întâmplat ca anumiți miniștri să fie trași la răspundere contravențională pentru nedeclararea bunurilor lor? Această activitate a comisiei a atras răzbunarea unor persoane care nu doreau ca instituția să activeze. Scopul acestui proiect este ca pe o perioadă de timp să fie sabotată lupta cu corupția”, a declarat Victor Strătilă.

Deși în 2014 CNI a inițiat 57 de dosare pe numele funcționarilor care nu și-au declarat corect averea și alte 56 de dosare pentru conflicte de interese, niciunul nu a ajuns în instanță, din cauza legislației deficitare ce prevede ca Procuratura și Centrul Național Anticorupție să transmită aceste cazuri în judecată, a mai adăugat Victor Strătilă.

Potrivit proiectelor privind reformarea CNI, instituția urmează să fie formată din 30 de inspectori de integritate care vor avea dreptul să constate contravenții și să aplice sancțiuni. În prezent deciziile în cadrul CNI sunt luate în mod colegial de către cei 5 membri ai comisiei care au fost numiți pe criterii politice, din partea partidelor parlamentare.

Menționăm că reprezentanții societății civile au atras atenția, în cadrul unei conferințe de presă, asupra necesității reformării CNI, pentru ca aceasta să devină o instituție eficientă.

„Avem nevoie de reformarea CNI, avem nevoie de Legea privind declararea averii și intereselor personale. Acel pachet de legi a fost chiar consultat, elaborat, discutat. A fost respins la ședința Guvernului din iunie și de atunci nu știm ce se întâmplă cu aceste pachete de legi, decât că auzim unele declarații care ne sperie, pentru că se vorbește despre schimbarea completă a acelei concepții care a fost atunci promovată”, a constatat Nadejda Hriptievschi, directoare de Program la Centrul de Resurse Juridice din Moldova.

Un comunicat al CNI transmis presei a criticat ieșirea publică a lui Victor Strătilă. Conducerea CNI subliniază că opinia exprimată de Victor Strătilă nu reprezintă poziția oficială a instituției și că vicepreședintele Comisiei nu ar avea dreptul să desfășoare o conferință de presă, aceasta fiind o atribuție a președintelui CNI.