Potrivit lui, cerințele pieței europene au necesitat eforturi suplimentare din partea vinificatorilor: „Eforturile au fost depuse de vinificatorii care au reușit să-și relanseze activitățile, deși în acest proces de adaptare la noile condiții mulți dintre ei au falimentat, mulți specialiști de calitate au plecat peste hotare, însă  noi împreună am reușit până la urmă”.

Vasile Luca a menționat că, încă înainte de semnarea Acordului cu Uniunea Europeană, legislația națională în domeniu a fost armonizată la cerințele și reglementările europene, ceea ce a reprezentat și un stimul pentru producători de a-și diversifica piețele, punând accent pe calitate și mai puțin pe cantitate.

Viceministrul a remarcat că ecoul șirurilor de embargouri impuse de Federația Rusă se resimt și astăzi. Cu toate acestea, sectorul vitivinicol a reușit să se reidentifice, deoarece s-a implicat activ în relansarea sa proprie, a apărut parteneriatul public-privat fiind creat Oficiul Național al Viei și Vinului.

Potrivit viceministrului, Proiectul de competitivitate în domeniul vitivinicol, sprijinit de USAID, este un exemplu extraordinar prin intermediul căruia statul și partenerii din economia reală pot să conlucreze. De asemenea, un rol important l-a avut crearea Fondului Viei și Vinului, care presupune paritate de 50 la 50 în susținerea promovării vinurilor. Reușitele din domeniu se bazează pe doi piloni: siguranța pentru consumator și trasabilitatea, iar începând cu anul 2016 pe piață au apărut primele vinuri cu indicație geografică.

„Mă gândesc că dacă nu era această unificare a eforturilor riscam să pierdem o industrie întreagă. După 2006, riscul dispariției plana permanent. A fost o mică minune ca vinificatorii să iasă cu brio din aceste probleme financiare și pierderi care le-au suferit în urma interdicțiilor”, a spus Vasile Luca.

Potrivit lui, actualmente, se depun eforturi ca ritmurile plantărilor de viță de vie să crească punându-se accent pe soiurile locale, pe asigurarea viticultorilor cu materie primă de calitate, dar și pe alte activități comune dintre sectorul public și privat menite să valorifice potențialul sectorului vitivinicol din Republica Moldova.

Primul embargou asupra vinurilor din Republica Moldova a fost impus de Federația Rusă în 2006. Pierderile directe totale cauzate de embargouri au fost estimate la peste 200 de milioane de dolari, iar veniturile ratate se ridică la 1,5 miliarde de dolari. Ponderea țărilor Uniunii Europene în volumul total al exportului de vinuri și divinuri moldovenești în 2016 a constituit 32,3% .