VERIDICA.RO publică un comentariu despre „9 mai la Chișinău: gâlceavă politică, nostalgici URSS, unioniști și pro-europeni. URSS a suferit cele mai mari pierderi umane în al Doilea Război Mondial, estimate la 25 de milioane de morți, așa că, inițial, 9 mai reprezenta mai degrabă o zi de doliu. Ulterior, în contextul Războiului Rece, sărbătoarea a devenit un motiv de etalare a forței Uniunii Sovietice, cu milioane de oameni mobilizați în Piața Roșie din centrul Moscovei și în fiecare localitate de pe cuprinsul URSS pentru a asista la defilări ale forțelor armate și tehnicii militare, exact ca acelea care încă mai pot fi văzute la Moscova și Minsk sau, în afara spațiului fostei Uniuni, la Phenian… După proclamarea Independenței în 1991, 9 mai a continuat să fie sărbătorită în Republica Moldova, iar manifestațiile au revenit la o amploare similară cu cea din perioada sovietică în timpul guvernării comuniste (2001-2009). Ziua a început însă, să fie marcată de controverse… La mai bine de 75 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial în Europa, în Republica Moldova ziua de 9 mai este în continuare unul din motivele de gâlceavă politică, fiind privită diferit de diferiți reprezentanți ai societății. Nu există o poziție oficială în această privință, iar totul depinde de contextul politic și de cei aflați pentru moment la guvernare. Însă fie că marchează Ziua Europei, fie că sărbătoresc Ziua Victoriei, cetățenii Republicii Moldova se bucură de o zi liberă de 9 mai, la fel cum se bucură de zile libere și de Crăciunul pe stil nou, pe 25 decembrie, și de Crăciunul pe stil vechi, pe 7 ianuarie, indiferent de ritul Bisericii de care țin”.

În ZIARUL NAȚIONAL, comentatorul politic Nicolae Negru observă două subiecte care „le-au dat bătaie de cap amatorilor de politică moldavă – oferta lui Dodon pentru Voronin și eventualul bloc electoral socialist-o comunist, care va simplifica opțiunile electoratului prorus, pe de o parte, și anunțul Alianței pentru Unirea Românilor că va participa la alegerile din 11 iulie, făcând și mai dificilă sarcina electoratului unionist cu prea multe opțiuni asemănătoare în fața sa, pe de cealaltă parte… Voronin nu a respins mâna întinsă de Dodon, așa cum ne-am fi așteptat… Petru Voronin umilința e dublă – PCRM nu are altă cale de acces în Parlament decât cu căruța PSRM… Și mai curioasă pare motivația lui Dodon în acest caz. Bățosul și fălosul admirator al lui Putin și Lukașenko recunoaște astfel, indirect, că fără parteneriatul cu Voronin, șansele PSRM de a rămâne la putere sunt puse sub semnul întrebării… În acest context, autorul atenționează că blocul PSRM-PCRM ar trebui să le dea de gândit liderilor PAS… Cât privește implicarea în alegeri a Alianței pentru Unirea Românilor, aceasta nu ne-a surprins. Numaă că nu de un partid în plus are nevoie electoratul unionist, ci de consolidarea, de unirea unioniștilor”, scrie Nicolae Negru.

Cu Putin la putere timp de 21 de ani, cum au fost influențate relațiile moldo-ruse. ZIARUL DE GARDĂ a întrebat câțiva lideri de opinie și experți cum anume aflarea lui Vladimir Putin la putere a influențat situația R. Moldova, dar și relațiile moldo-ruse. Scriitorul Vladimir Beșleagă constată că „Vladimir Putin s-a purtat cu R. Moldova la fel de agresiv ca și Boris Elțîn. Mereu au dorit să ne înghită… Relațiile moldo-ruse au fost mereu dictate de Putin. A fost o relație de subordonare pe parcursul tuturor acestor ani. Kremlinul în continuare crede că teritoriul R. Moldova îi aparține. Putin promovează separatismul, declară embargouri mărfurilor din R. Moldova, iată contribuția lui. Relațiile moldo-ruse nu vor reveni în albia normalului, mai ales că acum și Dodon este un sclav a lui Putin. Toate sunt pe dos”, susține Vladimir Beșleagă.

Ion Leahu, fostul șef al Delegației moldovenești în Comisia Unificată de Control în perioada 2002 – 2013, și-a exprimat convingerea că „perioada în care Putin a guvernat, a fost una din cele mai negre perioade pentru R. Moldova”. „Dacă până la venirea lui Putin mai existau șanse ca trupele ruse să fie înlăturate de pe teritoriul R. Moldova, atunci după „întronarea” lui Putin a devenit clar că soluționarea conflictului transnistrean este aproape imposibilă. Nu putem trece cu vederea și seria de embargouri și restricții care au dăunat industriei vinului, industriei agricole, în general”, spune fostul șef al Delegației moldovenești în Comisia Unificată de Control. Totodată, Leahu consideră că de răcirea relațiilor dintre  R. Moldova și UE se face vinovată politica promovată de Putin. Pe larg citiți în ZIARUL DE GARDĂ.

Veteran al Armatei Române, refugiat în ’40 din cauza lui Andrei Plahotniuc: „Era un mare rău”. GAZETA DE CHIȘINĂU publică un articol despre profesorul ieșean Gheorghe Ciubotaru, originar din localitatea Costuleni, Ungheni. Ajuns la respectabila vârstă de 98 de ani, este unul din puținii veterani ai Armatei Române rămași în viață. La 9 mai va sărbători Ziua Europei și, totodată, Ziua Eroilor, deși este convins că nimeni nu se întoarce erou din războaie. Păstrează vie în memorie amintirea anilor petrecuți în Basarabia, deportările, refugiul peste Prut. S-a confruntat personal cu Andrei Plahotniuc, bunicul lui Vladimir Plahotniuc, un NKVD-ist care a deportat peste zece familii din Costuleni și de răul căruia a fost nevoit să se refugieze în România. După război, când a fost repartizat la muncă în calitate de profesor de matematică în județul Iași, a ales o localitate de pe malul Prutului de unde se vedea satul său de baștină. Mereu a fost cu gândul la Unire. Visul, probabil, nu-l va vedea realizat, dar Unirea este posibilă, susține profesorul, dacă acest lucru îl va dori majoritatea oamenilor din Basarabia.