În Republica Moldova au avut loc mai multe tipuri de fraude financiar-bancare

• ”Laundromat-ul rusesc”
• “Troika Laundromat”
• Tranzituri din “cazul Magnitsky“
• ”Credite neperformante”
• Dar ”Furtul miliardului” implică elemente din toate fraudele anterioare, uneori chiar și actori și jurisdicții similare. Proporția de 12% din PIB, cu implicarea instituțiilor statului și complicitatea mai multor factori de decizii politice, cu transpunerea ulterioară a responsabilităților și costurilor de recuperare pe plătitorii de impozite, cu încercări de legalizare a ilegalităților – fac ”furtul miliardului” unul deosebit grav

Scrisoarea consilierului prezidențial din 2005, prin care a fost inițiată convertirea RM în ”spălătorie regională”, indică de ce toate acestea au fost posibile aici, în RM

• Cum a avut loc “furtul miliardului”?
• Principalii actori
• Consecințele

CUM a avut loc frauda? Cinci etape ale “furtului miliardului”

I. PRELUAREA sub control total al celor 3 bănci implicate în ”Furtul miliardului” – 2011 – 2013

II. MODIFICAREA legislației și actelor normative, crearea ”portiței” pentru furt, inclusiv prin asumări de răspundere a guvernului Leancă –  2013 – 2014

III. EXTRAGEREA ”Miliardului furat” din sectorul bancar, inclusiv din BNM, echivalentul a 12% din PIB-ul R. Moldova – Noiembrie 2014 – Aprilie 2015

IV. CONVERTIREA ”Miliardului furat” în datorie internă de stat prin asumarea răspunderii guvernului Filip – Octombrie 2016

V. Încercări repetate de LEGALIZARE a miliardelor extrase/obținute ilegal, prin inițiative legislative nocive – Decembrie 2016 – până în prezent

ETAPA I: Control total al celor 3 bănci comerciale implicate – shor group – 2011-2013

• În baza informațiilor de la BNM, compania Kroll a descris în primul raport Kroll cum cele trei bănci (Banca Socială (BS), Unibank (UB) și BEM) au devenit parte ale grupului Shor în 2012-2013
• BNM a prezentat info doar din august 2012, nu și până în august 2012, când au migrat anumite acțiuni din câteva bănci
• Kroll a descris detaliat în raport acțiunile concertate și preluărilecelor 3 bănci de către grupul Shor
• Având la bază lipsă de transparență a acționarilor și beneficiarilor finali ai acțiunilor acestor bănci – concentrarea acțiunilor și preluarea controlului asupra acestor bănci a avut loc cu autorizarea BNM
• Dar toată informația și mișcarea de acțiuni a fost disponibilă la BNM și CNPF de la bun început și nici o acțiune adecvată sau restricție n-a fost impusă de BNM, chiar dacă au existat decizii ale CNPF
• În cazul BEM, în aprilie 2012, BNM a facilitat, contrar prevederilor legale, legalizarea a ”4 acționari noi” cu reședință în Federația Rusă, care ulterior au preluat controlul și au fost elementul cheie în devalizarea statului de pachetul majoritar la BEM

  ETAPA II: “Portițe legale” pentru furtul miliardului – 2013-2014

  • Deconectarea ”butonului roșu” de la CNA și la BNM (deputații Guma, Chepteni, Sârbu)
  • Amendamente aplicate legislației financiare (Legea BNM și Legea instituțiilor financiare) în iulie 2014
  • În septembrie 2014 guvernul Leancă și-a asumat răspundere pentru modificarea Legii datoriei de stat și garanțiilor de stat, prin care au fost permise ”credite de urgență” de la BNM pentru băncile în dificultate, cu emiterea de garanții de stat
  • Mai puțin de o lună până la alegerile parlamentare, guvernul Leancă pe 7 noiembrie 2014, în ședință secretă, a aprobat o decizie secretă de a emite credite de urgență de la BNM cu garanția statului pentru 3 bănci în dificultate, în sumă totală de 9,5 miliarde lei
  • Ulterior, în martie 2015, guvernul Gaburici a mai aprobat o decizie secretă pentru a acordarea unor noi credite de urgență celor 3 bănci în dificultate, cu garanția guvernului, în sumă de 5,4 miliarde lei

  ETAPA III: Extragerea miliardului din sectorul bancar – noiembrie 2014

  • Kroll a urmărit miliarde de lei care au migrat după decizia secretă a guvernului (din 7 noiembrie 2014) între aceste 3 bănci în dificultate și implicațiile financiare ale altor instituții și bănci – mai mult de 5 miliarde lei, plus alte 13,6 miliarde lei plecate din BS
  • Absorbirea și acumularea a 13,7 miliarde lei în BEM, mișcate în zilele de 25-26 noiembrie la BS, care ulterior au ieșit din Moldova în companii off-shore (grafic)
  • BNM a decis introducerea administrării speciale la BEM și BS în ședința din 27 noiembrie 2014, dar a aplicat procedura începând cu câteva zile mai târziu. Administrarea specială a fost introdusă la UB mai târziu, cu începere din 1 decembrie 2014
  • Prima tranșă de 9,5 miliarde lei din creditul BNM a fost oferit BEM și BS în decembrie 2014 (unele surse indică 28.11.2014) și a fost folosită nu pentru satisfacerea depozitelor cetățenilor, ci pentru instituțiile financiare, inclusiv și în piața valutară
  • Următoarea decizie secretă de 5,4 miliarde lei a fost aprobată de guvern în martie 2015, iar resursele în mare parte au fost utilizate pentru acoperirea depozitelor persoanelor fizice din trei bănci

    ETAPA IV: Convertirea miliardului furat în datorie internă de stat – octombrie 2016

    • Decizia a fost luată de guvern prin asumare de răspundere în octombrie 2016, Parlamentul a fost eliminat din procesul de adoptare a Legii
    • Suma de 13,3 miliarde lei a fost convertită în datorie de stat internă, cu o dobândă efectivă de 5%, pentru 25 de ani, până în 2041
    • BNM nu mai are motivația și presiunea recuperării creditelor de urgență oferite celor trei bănci în dificultate în 2014 și 2015, cunoscând din start că creditele nu vor fi întoarse de cele 3 bănci
    • Povara a fost transpusă pe plătitorii de impozite și taxe – până în 2041, cu un cost bugetar de un miliard anual achitat din bugetul de stat, pentru dobânzi și rambursări anuale ale unei părți din datoria asumată
    • Nici o grabă sau presiune pentru investigarea și recuperareamiliardului furat. Beneficiarii sunt în siguranță pentru a mișca/„investi” și a-și proteja activele extrase din BNM

    ETAPA V: Încercări repetate de legalizare a miliardelor: amnistia capitalurilor – 2016-2019

    • Prima încercare: 1 decembrie 2016 au fost înregistrate două inițiative legislative în Parlament ”amnistia capitalurilor” și ”cetățenie pentru investiții”. Autorii ambelor proiecte: Candu+
    • ”Amnistia capitalurilor” a fost blocată trei luni mai târziu. CNA a etichetat acest proiect ca ”echivalent al legalizării capitalului din afara circuitului legal, concept al spălării banilor de proveniență infracțională”
    • ”Cetățenie pentru investiție” a fost adoptată de Parlament, dar activată a fost mai târziu, în 2018. CNA: ”riscuri majore pentru siguranța și securitatea cetățenilor și a statului RM”
    • A doua încercare de adoptare a legii amnistiei capitalurilor a fost cu succes pentru promotori: în 26 iulie 2018 Parlamentul a adoptat legea
    • Respectiv, în noiembrie 2018 a fost activată și Legea cetățeniei pentru investiții, ambele fiind parte a aceluiași pachet de la început. Lansarea cetățeniei pentru investiției s-a făcut în Dubai, Emiratele Arabe Unite

    “Furtul miliardului”: ACTORII PRINCIPALI

    • Grupul Shor
    • Politicieni și oficiali publici care au facilitat preluarea băncilor în controlul unui grup anume, grupul Shor, și au creat ”portițele legale” pentru beneficiarii furtului și ”grupul de implementare”
    • Coordonator(i), care au coordonat deciziile și pașii de realizat
    • Oficiali și instituții de investigare, care au manipulat și au imitat investigații și care, astfel, au oferit protecție celor direct sau indirect implicați în această fraudă
    • O armată întreagă de troli și postaci, precum și mijloace media controlate de un grup de interese, care au distras de la elementele evidente și consecințele fraudei bancare, modelând percepția că investigația și chiar recuperarea activelor fraudate ar avea loc. Dar efortul acestora este lipsit de credibilitate și e bazat pe falsuri
    • Coordonator(ii) grupului Shor, interni și externi

      Kroll zice:

      • “Three Moldovan Banks were subjected to a large, coordinated fraud”
      • “Documents suggest the involvement in the suspected fraud of a large group of Moldovan companies working in concert, linked to Mr. Ilan Shor (“Mr. Shor”) (the “Shor Group”).”
      • “At least 77 companies with accounts at the Three Moldovan Banksmade up this group.”
      • “Loan funds provided to Shor Group companies, appear to have been laundered in a highly coordinated process through a network of connected companies and bank accounts in Latvia, apparently also coordinated by Mr. Shor, before being dissipated to multiple bank accounts across numerous jurisdictions.”
      • “This report analyses the destination of USD 2.9 billion of loans which were issued by the Three Moldovan Banks between 2012 and 2014. The majority of these loan funds were channeled through what appears to be a coordinated money laundering mechanism in Latvia involving two Latvian banks.”
      • “There appears to have been a concerted effort on the part of the Shor Group to gain control of the banks as early as 2012 / 2013 and to conceal this through the use of an established network of nominees, shell companies and offshore accounts. The acquisition of significant stakes in the banks ultimately facilitated the Shor Group’s ability to exercise control over them and to facilitate the suspected fraud.”

      “Furtul miliardului”: CONSECINȚELE

      • O valoare exactă a consecințelor și proporțiile furtului miliardului nu este stabilită deocamdată. Deși subiectul este pe larg discutat în societate și în afară
      • ‘Miliardul’ convențional n-a fost definit precis
      • Cunoaștem exact pierderile directe cauzate bugetului de stat în urma creditelor de urgență oferite de BNM cu garanția guvernului: 13.34 miliarde lei urmare a emiterii valorilor mobiliare de stat plus alte 11,1 miliarde lei ca dobândă achitată din bugetul de stat (din impozite și taxe) în următorii 25 de ani (2017-2041) = 24,4 miliarde lei
      • Această sumă, cel mai probabil, nu reflectă sumele fraudate din sistemul bancar. Autoritățile nu au răspuns deocamdată la întrebarea: care este suma exactă a pierderilor din urma fraudei bancare?
      • Kroll la fel a identificat conturi în alte bănci comerciale din Moldova care au fost folosite pentru disiparea fluxurilor financiare relevante fraudei bancare, dar deocamdată nu au fost confirmate și oferite evidențe despre implicarea sau complicitatea managerilor sau proprietarilor acestor bănci în fraudă
      • Kroll a sugerat continuarea analizelor și deschiderii de date necesare pentru clarificarea naturii acestor tranzacții și a destinației finale a acestor fonduri/fluxuri
        •  Frauda bancară are la fel și anumite costuri indirecte asupra economiei naționale, precum o putere de cumpărare mai redusă a cetățenilor, costuri în creștere pentru deservirea unei datorii publice mai mare, și reducerea ritmurilor de creștere economică
        •  Volumul depozitelor în sectorul bancar nu a fost afectat în perioada crizei, dar confidența și încrederea cetățenilor în băncile comerciale a avut de suferit considerabil
        •  Începutul unei reforme în sectorul bancar urmărind cele mai bune practici internaționale este o consecință colaterală pozitivă a crizei generată de furtul miliardului
        •  Dar …
        •  Riscurile încă sunt în interiorul sectorului bancar, iar restabilirea încrederii în sectorul bancar depinde în mare măsură de credibilitatea investigării fraudei și, respectiv, recuperarea activelor fraudate. Ambele deocamdată sunt în așteptare să înceapă: și investigarea, și recuperarea
        •  Riscul de folosire a fondurilor publice pentru soluționarea băncilor cu probleme nu a fost eliminat definitiv

        VIITORUL

        Moldova are nevoie de susținere și asistență

        Dar e necesară O AGENDĂ DE REFORME REALE cu spirit de proprietate și de leadership asupra agendei din partea unui guvern responsabil și transparent

        Din acest punct de vedere, un program activ cu FMI, un dialog activ cu UE și implementarea Acordului de Asociere, Acordului de Liber Schimb sunt vitale și cruciale pentru Moldova

        UE – RM: acorduri bune, implementare – ca de obicei

        Din Rezoluția Parlamentului UE din 14.11.2018:

        • ”insistă că punerea deplină în aplicare a AA/DCFTA, în ceea ceprivește, în special, reformele politice, trebuie să fie o prioritateabsolută, care să permită aprofundarea în continuare a relațiiloracestei țări cu UE
        • invită politicienii din RM și sistemul judiciar în ansamblu să se alătureeforturilor de reformare a țării și de combatere a corupției, înconformitate cu angajamentele din AA, întrucât lipsa voinței politicereprezintă unul dintre principalele blocaje în calea unor reformecredibile
        • solicită tuturor forțele politice să se angajeze într-un dialogconstructiv în interesul țării
        • își exprimă preocuparea profundă cu privire la regresele în privințastandardelor democratice din Moldova, valori de bază, cum ar fidemocrația – inclusiv alegeri corecte și transparente, care sărespecte voința cetățenilor, precum și un sistem democraticmultipartit – și statul de drept – inclusiv independența șiimparțialitatea sistemului judiciar – fiind subminate de liderii politicide la putere în înțelegere cu interese de afaceri, fără ca o mare partedin clasa politică și din sistemul judiciar să li se opună, având carezultat faptul că Republica Moldova este un stat capturat deinterese oligarhice, cu o concentrare a puterii politice și economiceîn mâinile unui grup restrâns de persoane care își exercită influențaasupra Parlamentului, Guvernului, partidelor politice, administrațieipublice, poliției, sistemului judiciar și mass-mediei, ceea ce duce la oaplicare extrem de nesatisfăcătoare a legislației, din care cetățenii auprea puțin de câștigat
        • își reiterează hotărârea de a se concentra pe respectareaangajamentelor privind susținerea valorilor comune mai degrabădecât pe așa-numitele argumente „geopolitice” neconvingătoare
        • regretă încălcarea deliberată a condițiilor politice legate destandardele democratice din Moldova, în special recentele modificăriale legislației electorale naționale, care nu au dat curs unora dintrecele mai importante recomandări din avizul comun al Biroului pentruInstituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) și al Comisiei de laVeneția, precum și invalidarea alegerii primarului de Chișinău, care au determinat UE să suspende plata asistenței sale macrofinanciare(AMF) și plățile rămase din sprijinul bugetar
        • își reafirmă poziția potrivit căreia orice decizie privind viitoare plăți dincadrul AMF ar trebui să aibă loc numai după alegerile parlamentareplanificate pentru februarie 2019 și cu condiția ca acestea să sedesfășoare în conformitate cu standardele recunoscute la nivelinternațional și să fie evaluate de către organisme internaționalespecializate, precum și că plățile din cadrul tuturor programelor desprijin bugetar ar trebui să rămână suspendate până în momentul încare se vor înregistra progrese semnificative în ceea ce priveșterespectarea standardelor democratice, inclusiv o reformă asistemului judiciar și acțiuni în justiție împotriva persoanelorresponsabile de frauda bancară
        • reamintește conținutul articolelor 2 și 455 din AA, conform cărorarespectarea principiilor democratice constituie un element esențialal AA care, dacă este încălcat, poate, de asemenea, să conducă lasuspendarea drepturilor aferente acestui acord
        • reamintește că sunt necesare multe eforturi pentru a respecta încontinuare criteriile de referință privind combaterea corupției șicombaterea spălării banilor
        • solicită ca orice acord viitor să fie condiționat și de reformasistemului judiciar și de anchetarea amănunțită și trimiterea înjudecată a responsabililor pentru frauda de 1 miliard USD
        • reamintește, de asemenea, obiectivele de referință în materie decombatere a corupției și a spălării banilor legate de politica deliberalizare a vizelor
        • își exprimă preocuparea cu privire la riscul crescut al spălării banilorca urmare a adoptării pripite, în iulie 2018, a așa-numitului „pachet dereforme fiscale”, care include un regim de amnistie fiscală ce ar putealegaliza activele dobândite în mod ilicit
        • solicită modificarea pachetului legislativ, pentru a elimina astfel delacune și, între timp, se angajează să continue să acorde o deosebităatenție punerii sale în aplicare, în coordonare cu Comisia, SEAE și alteorganizații internaționale
        • subliniază că este necesar să se confrunte și să se descurajeze și alteactivități de criminalitate organizată, inclusiv traficul cu arme, traficulde persoane și spălarea banilor pe scară largă, îndeosebi din Rusia
        • evidențiază responsabilitatea judecătorilor în ceea ce priveșterespectarea statului de drept și subliniază că judecătorii condamnațiîn mod legal ar trebui să își ispășească pedepsele
        • își reînnoiește apelurile, pe baza constatărilor și recomandărilor dinprimul și al doilea raport Kroll, care ar trebui publicat integral, laurmărirea penală rapidă și transparență a tuturor celor responsabilide frauda bancară în valoare de un miliard USD descoperită în 2014, precum și la recuperarea activelor furate
        • ia act de strategia privind recuperarea activelor adoptată deautoritățile din Republica Moldova, dar constată cu preocupare căancheta în acest caz a fost efectuată într-un mod mai degrabăineficace
        • subliniază necesitatea ca instanțele să nu mai renunțe la a da cursunor probe solide și să examineze cu promptitudine, în cadrul unoraudieri publice, cazurile pendinte sau anchetele în curs, în specialcazul lui Ilhan Shor
        • subliniază că alegerea politică constând în a salva băncile dinfonduri publice a înrăutățit și mai mult pierderea gravă a încrederiiîn politica din Republica Moldova
        • invită Consiliul să ia în considerare sancțiuni personale și statelemembre ale UE competente să ofere sprijin anchetei”

Sursa: vnegruta.wordpress.com