Veaceslav Ioniță: „Avem o refocalizare a sistemului bancar, de la creditarea puternică și exclusivă a populației, la creditarea în mod special a agenților economici”

  • 19 August 12:42
Veaceslav Ioniță: „Avem o refocalizare a sistemului bancar, de la creditarea puternică și exclusivă a populației, la creditarea în mod special a agenților economici”

Sistemul financiar al Republicii Moldova este puternic afectat de crizele care au urmat una după alta. Anul trecut creditarea netă a agenților economici a fost una negativă. Oamenii de afaceri au avut mai mulți bani în bănci, decât au luat credite. În acest an, politica monetară a Băncii Naționale (BNM) a lovit în creditele de consum preferate de către populație. Totodată, se observă o creștere timidă a creditării agenților economici, care creează bunuri de consum pentru populație. „Tendința este una foarte clară, avem o refocusare a sistemului bancar, de la creditarea puternică, și exclusivă, a populației, la creditarea, mai în special, a agenților economici”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 19 august, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”

Potrivit expertului, creditarea netă a agenților economici este diferența dintre volumul creditelor contractate și volumul depozitelor din bănci. Și în totdeauna creditarea netă a fost pozitivă. În 2021 a ajuns la 19 miliarde de lei. Însă, în 2021 creditarea netă a businessului a fost negativă, de minus 700 de milioane de lei. „Agenții economici au ținut mai mulți bani în bănci decât au luat credite. Din cauza situației economice incerte, din ne dorința de a investi, banii i-au ținut în bănci și nu i-au investit. Din contra, au sustras banii puși pentru investiții, i-au pus în bancă, iar populația a luat credite de consum. Așa ceva nu a fost niciodată în istoria țării și cel mai probabil nu va mai fi niciodată”, a spus expertul.

Totuși, susține Veaceslav Ioniță, în primele șase luni ale anului curent creditarea netă a agenților economici s-a îmbunătățit cu 3,4 miliarde de lei, în baza la doi factori: (1) și-au redus volumul depozitelor din bănci; și (2) și-au crescut volumul creditelor.

Economistul afirmă că în prezent, după jaful bancar, sunt anumite semnale privind ameliorarea situației, deși suntem în criză și avem o politică monetară dură a BNM. Se observă o reducere a volumului de credite noi luate de către populație și de către agenții economici din sectorul bancar. Anul trecut, în medie, îndatorarea populației și a agenților economici creștea lunar cu 892 de milioane de lei. Populația - 550 de milioane de lei, iar agenții economici - 343 de milioane de lei. În acest an este o situație inversă. După ce BNM a înăsprit politica monetară, în medie, volumul împrumuturilor noi s-a redus comparativ cu anul trecut. S-a ajuns la 640 de milioane de lei pe lună, reducerea fiind din contul populației. În prezent, îndatorarea populației crește cu 239 de milioane de lei pe lună, iar a agenților economici cu 400 de milioane de lei lunar.

„Avem o schimbare a focusului. În prezent agenții economici se împrumută din ce în ce mai mult de la bănci. În jumătate de an volumul creditelor a crescut cu 3,6 miliarde de lei, de la 56,4 la 60,2 miliarde de lei. Însă, spre deosebire de alți ani, această creditare în acest an este dominată de creditele luate de către persoanele juridice, care au luat 2,2 miliarde de lei, iar persoanele fizice 1,4 miliarde de lei”, a afirmat economistul.

Analistul economic menționează că acum este o schimbare a situației privind repartizarea portofoliului de credite din sistemul bancar. În 2014, până la jaful bancar, agenții economici dețineau 88% dintre toate creditele luate de la bănci, iar populația - 12%. După jaful bancar, creditarea agenților economici s-a redus puternic. În 2021 aceștia aveau până la 60% dintre credite luate, iar populația peste 40%. Acum, în 2022, este o stabilizare a situației, chiar cu o tendință de creștere a creditării agenților economici. Politica monetară dură a BNM a dus la aceasta, iar pe de altă parte a făcut ca populația să nu mai ia credite de la bănci, dar de la companiile de finanțare nebancare.

Vorbind despre gradul de îndatorare al mediului de afaceri, raportat la PIB, expertul a precizat că valoarea maximă a fost atinsă în 2014, când agenții economici aveau contractate credite în volum de 32,5% din PIB. În 2019 s-a ajuns la nivelul de 12,6%, cum a fost în anii 2001-2002. Din 2019 și până în prezent este la mai puțin de 14% din PIB. „În prezent volumul de credite acordat agenților economici, raportat la PIB, este de aproape 2,5 ori mai puțin decât a fost în 2014, înainte de jaful bancar. Recuperarea, prin prisma creditării agenților economici, raportat la PIB, va lua încă cel puțin 10 ani. Creșterea este foarte lentă”, a spus expertul.

Veaceslav Ioniță susține că din iunie 2021 și până în iunie 2022 volumul de credite în sectorul bancar a crescut cu 10,3 miliarde de lei. 6,4 în a doua jumătate a anului trecut și 3,8 în prima jumătate a acestui an. Astfel, 3,2 miliarde de lei au mers către credite imobiliare, altele 1,9 miliarde de lei pentru credite de consum. 1,5 miliarde de lei pentru comerț. Mediul financiar nebancar s-a creditat cu 890 de milioane de lei. Pentru dezvoltarea sectorului energetic s-au luat credite de 430 de milioane de lei; pentru construcții – 420 de milioane de lei etc. „Creșterea portofoliului de credite în decurs de un an a fost fie pentru finanțarea directă a consumului populației, fie finanțarea ramurilor care lucrează pentru consumul populației. Avem o economie bazată pe consum, producție absolut deloc nu este și tot portofoliul de credite a crescut exclusiv datorită populației”, a declarat Ioniță.

Economistul a mai menționat că anul trecut economia Republicii Moldova a pornit cu cea mai mică rată de bază din istorie, care s-a menținut jumătate de an. Din a doua jumătate a anului s-a înregistrat cel mai mare ritm de creștere al datoriilor cetățenilor simpli față de bănci. Ieftinirea banilor a permis creșterea împrumuturilor. În acest an, datorită politicii monetare a BNM, de descurajare a împrumuturilor, este o scădere de aproape două ori a dorinței populației de a se împrumuta la bancă.

Analistul economic afirmă că scăderea nivelului de creditare în acest an are loc exclusiv din contul creditelor acordate populației. Dacă anul trecut, în jumătate de an, populația a luat credite de 3,7 miliarde de lei, anul acesta de doar 1,4 miliarde de lei. La agenții economici creditarea anul trecut a crescut cu 2,8 miliarde de lei, anul acesta în primele șase luni este de 2,4 miliarde de lei.

Expertul susține cu sunt 12 domenii care s-au manifestat cel mai mult în prima jumătate a acestui an în ceea ce privește creditarea. În primul este vorba de procurarea imobilului. Aici creditele noi luate s-au majorat cu un miliar de lei, de două ori mai puțin decât anul trecut. Pe locul doi se află instituțiile financiare nebancare. Acestea au luat credite din bănci de 590 de milioane de lei, comparativ cu 300 de milioane de lei în prima jumătate a anului trecut. Acum, sectorul nebancar oferă populației credite mult mai scump decât acordau anterior. A crescut puternic creditele luate de către populație pentru a începe o activitate economică. De la o creștere de 58 de milioane de lei anul trecut la 460 de milioane de lei în acest an. În general, remarcă expertul, creditele luate de către populație pentru activități economice este la un nivel scăzut. A fost cândva 2 miliarde de lei, a scăzut la un miliard de lei, și acum înregistrează o creștere promițătoare.

Potrivit economistului, au scăzut creditele pentru comerț, de la 1,1 miliarde de lei anul trecut la 314 milioane de lei acum. Creditele de consum au scăzut și ele de peste cinci ori, dacă anul trecut în jumătate de an populația s-a îndatorat cu 1,5 miliarde de lei, acum cu doar 314 milioane de lei. În construcții se înregistrează o creștere. 15 ani în urmă creditele care se dădeau în construcție erau destinate companiilor de construcții. O perioadă, când acestea s-au compromis, iar băncile ezitau să mai lucreze cu ele, toată finanțarea ramurii se făcea prin intermediul consumatorilor. Acum este o scădere a creditelor date populației pentru construcții, iar companiile i-au bani la bancă și ridică clădiri. Agricultura este cea mai stabilă ramură a creditării în prezent, se i-au stabil credite la nivel de circa 30 de milioane de lei lunar. După agricultură este administrația publică locală, care anul trecut s-a îndatorat puternic, anul acesta practic nimeni nu are datorii.

Vorbind de valutele în care se i-au creditele, Veaceslav Ioniță, afirmă că din 2016 și până în 2022 volumul creditelor în valută a rămas practic neschimbat, de 15,4-15,6 miliarde de lei. În general, creditele în valută au înregistrat o scădere, raportat la cursul valutar. Însă, este o creștere de 25 de miliarde de lei a creditelor acordate în lei moldovenești.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Fonograf cu Victor Buruiană
Meteo Chișinău
18,85
Cer senin
Umiditate:77 %
Vint:3,6 m/s
Sun
18
Mon
14
Tue
12
Wed
12
Thu
13
Arhivă Radio Chișinău