Chestionarul CE are circa 400 de pagini și se concentrează în mare parte pe funcționarea instituțiilor statului, justiție. Această este prima parte a întrebărilor la care urmează să răspundă Republica Moldova. Veaceslav Berbeca a subliniat că „Republica Moldova are capacitatea de a completa acest chestionar”, precizând că țara deja a avut asemenea experiență, atunci când a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. 

„Nu trebuie să uităm de faptul că Republica Moldova a implementat și continuă să implementeze Acordul de Asociere. Există o structură care acumulează informația și gestionează procesul privind acest Acord. În cadrul ministerelor Republicii Moldova, există funcționari publici care au lucrat și cunosc bine procesul. Atunci când vorbim de capacitate, cred că în linii generale nu este o problemă să completeze. Am înțeles că va fi ajutorul și din partea societății civile. Dar și România și-a manifestat sprijinul să acorde ajutorul necesar Republicii Moldova. Știm că România este membră a Uniunii Europene și a trecut prin același proces al aderării la UE. De aceea ea cunoaște foarte bine toate detaliile ce țin de procesul de completare a chestionarului”, a declarat Veaceslav Berbeca.

Potrivit lui, guvernarea, societatea civilă și mediul academic pot să conlucreze și să atingă un anumit nivel de consens necesar și pentru completarea chestionarului, dar și pentru pașii ulteriori. Însă, în cazul opoziției, situația este puțin mai complicată. Expertul a spus că „în Republica Moldova, există o parte importantă a opoziției care și-a manifestat sprijinul pentru aderarea țării la Uniunea Euroasiatică, ceea ce este total opus actualului curs”.

„Nu văd cum se vor implica Partidul Socialiștilor și Partidul Comuniștilor și dacă vor dori să participe la acest proces. Dar, oricum, nu este un scop în sine ca să participe toate partidele. Este important ca partidele să fie în consens cu partea care sprijină procesul de integrarea europeană. Sunt de acord cu faptul că acest chestionar trebuie să fie completat într-o manieră profesionistă. Cunoaștem cu toții că în Comisia Europeană sunt implicați profesioniștii care, evident, vor trata cu maxima seriozitate și minuțiozitate răspunsurile pe care le va oferi Republica Moldova în acest chestionar”, a adăugat comentatorul politic de la IDIS „Viitorul”.

În această ordine de idei, expertul a opiniat că cele mai mari vulnerabilități în procesul de completare a chestionarului țin de „domeniul justiției și regiunea transnistreană care nu poate fi controlată”.

„Regiunea transnistreană reprezintă o problemă foarte mare pentru țara noastră, deoarece atunci când vorbim de aderare la UE, evident, vorbim despre aderarea Republicii Moldova în frontiere recunoscute la nivel internațional. Câțiva ani în urmă, când se vorbea de aderarea altor state la UE, s-a tot spus că UE n-ar mai accepta un stat care are regiuni necontrolate. Cel mai dramatic în cazul dat este faptul că toate cele trei state care au depus acum cerere au regiuni necontrolate, separatiste. Însă, Republica Moldova se află într-o situație puțin mai bună în sensul că nu a recunoscut nimeni regiunea separatistă ca stat independent”, a explicat el.

În particular, Veaceslav Berbeca menționează importanța statutului de candidat. Expertul a precizat că acest statut oferă „perspectiva europeană și sprijinul financiar din partea Uniunii Europene”.

„Având perspectiva europeană, Republica Moldova devine deja mai aproape de Uniunea Europeană. La fel, instrumentul de preaderare pentru perioada 2021-2027 în acest ciclu bugetar al UE prevede aproximativ 14 mlrd. de euro pentru toate statele candidate. Este o sumă importantă. Unde suntem noi acum și ceea ce vom obține ca stat candidat –  un salt extraordinar de mare. Asta deja înseamnă o perspectivă europeană și posibilitatea ca într-un viitor apropiat să devenim membri ai Uniunii Europene”, a afirmat comentatorul politic.

Dezbaterea publică la tema „Chestionarul UE: ce oferă și ce cere în schimb, cum se văd șansele lui din interior și din exterior”, organizată de IPN, a fost ediția a 237-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.