În mod simbolic, la aceste evenimente au fost lansate flori pe apa Prutului, de pe ambele maluri, detaliu care a și dat numele acelor manifestări. Peste un milion de români au trecut de o parte și de alta a Prutului fără vize și au sărbătorit revederea cu rudele, prietenii, după o jumătate de secol de dezbinare. Despre acele evenimente își amintește unul dintre deputații primului Parlament ales în mod democratic, Vasile Șoimaru. Într-un interviu oferit pentru Radio Chișinău, el a remarcat că Podurile de Flori au fost unele dintre evenimentele importante care au împiedicat rusificarea totală a populației dintre Prut și Nistru.

„Într-adevăr, a fost o zi plină de emoții, noi ne amintim cu dragoste de acea zi, de acele clipe. Această, zi de 6 mai, din îndepărtatul an 1990 s-a întâmplat cam la două săptămâni de la începutul activități primului Parlament ales în mod democratic, la două săptămâni de la votarea Tricolorului ca drapel de stat și cu două săptămâni înainte de a-l alege pe Mircea Druc prim-ministru al R. Moldova, lider al Frontului Popular. Iar la 23 iunie 1990 s-a votat prima Declarație de Suveranitate a R. Moldova. Nu a avut încotro și acceptat această idee Comitetul Central al Partidului Comunist de aici. Nu au avut încotro, pentru că afară erau sute de mii de oameni. Aștepta lumea schimbări radicale, după atâția ani de la anexare și noi nu mai puteam scăpa. Eram gata să dispărem de pe glob, și limba noastră, și istoria noastră, și tradițiile noastre în aceste locuri. Eram numai buni de rusificat complet, dar, iată, a venit acest Pod de Flori și ne-a dat multă speranță.”