În ultima săptămână, circulația virusului a progresat „puternic pe întreg teritoriul metropolitan, în special în rândul persoanelor mai în vârstă”, a rezumat Agenția de Sănătate Publică din Franța într-un bilanț joi seara. Creșterea a continuat, de asemenea, „la nivelul indicatorilor spitalicești”, cu o creștere clară a internărilor cu diagnosticul de COVID-19, inclusiv la terapie intensivă. Până joi, au fost înregistrate 65.537 de cazuri noi, față de 51.366 cu o săptămână înainte. Numărul total de pacienți spitalizați, de peste 16.000, a revenit la nivelul de la jumătatea lunii august.

După mai multe valuri de la începutul anului, epidemia de COVID-19 scăzuse extrem de mult în intensitate la sfârșitul lunii august, însă infecțiile au revenit o dată cu întoarcerea la școală. Guvernul a decis să devanseze pentru începutul lunii octombrie debutul campaniei de vaccinare anti-COVID-19 destinată celor mai vulnerabili și prevăzută inițial să însoțească campania antigripală de la mijlocul lunii.

Autoritățile sanitare nu exclud o revenire la obligația de a purta mască în spațiile închise. Cu toate acestea, proporția de francezi care poartă măști în public a ajuns în septembrie la cel mai scăzut nivel de la începutul crizei sanitare, arată un sondaj realizat de Agenția de Sănătate Publică din Franța. De când purtarea măștii nu mai este obligatorie în spațiile publice închise, majoritatea persoanelor declară că nu o mai poartă sau o poartă mai rar, în special în spațiile publice închise (76%, față de 58% în mai), la locul de muncă (70%, față de 57%) și în mijloacele de transport în comun (61%, față de 23%).

La fel se întâmplă și în prezența persoanelor în vârstă sau vulnerabile (58%, față de 44%), potrivit sondajului, realizat în perioada 12-19 septembrie pe un eșantion reprezentativ de 2.000 de adulți, mai scrie AFP, citată de Agerpres. Drept explicație, francezii spun că „anumite acțiuni nu mai sunt obligatorii, cum ar fi purtarea unei măști în anumite locuri” (56%), că „majoritatea oamenilor sunt vaccinați” (43%) și că măsurile de protecție sunt „prea restrictive în viața de zi cu zi” (23%).