Ce înseamnă noțiunea de pre-vetting? Cât ar putea dura procesul de evaluare a integrității și profesionalismului judecătorilor și procurorilor? Cine va lua locul magistraților corupți care vor fi eliminați din sistem în urma evaluării? Răspuns la aceste și alte întrebări aflați din interviul lui Octavian Bratosin, realizat cu expertul comunității WatchDog.md, Valeriu Pașa.

IPN: Subiectele pe care le vom aborda sunt legate de justiția din Republica Moldova, de mult așteptatele reforme care să curețe sistemul de elementele nedorite, despre pașii necesari pentru avansarea acestor reforme, despre modul în care sunt implementate acestea și despre discrepanța dintre cum arată justiția în teorie și care e rezultatul în practică, așa cum este el perceput de către populație. Pentru început, cum ați califica acum justiția din Republica Moldova?

Valeriu Pașa: Cred că justiția astăzi nu se deosebește prea mult de ceea ce era cu un an în urmă înainte să se producă acest schimb de guvernare. În același timp, vedem deja anumite semne că procurorii, judecătorii încep să conștientizeze necesitatea de a-și schimba comportamentul. Dar abia încep. Încă e mult prea departe până la schimbarea adevărată a comportamentului, atunci când o să trateze cu responsabilitate fiecare caz pe care îl au în mână, când nu vor mai lua în calcul acte de corupție pentru a falsifica rezultatele.

IPN: Oamenii s-au obișnuit de ani de zile să audă despre reforme în diferite domenii, poate că reforma justiției este sintagma pe care o auzim cel mai des în spațiul public, rostită de actori politici și de societatea civilă deopotrivă. În ce constă această reformă, de unde trebuie să înceapă care ar fi obiectivele ei?

Valeriu Pașa: Nu cred că o să exagerez, când spun că, la momentul anului 2019, justiția din Republica Moldova a ajuns la punctul ei de jos. Cum văd eu reforma asta? Eu aș vedea-o, în primul rând, în schimbarea oamenilor. Fizic. Adică organizarea unui proces de eliminare rapidă și intensă a marii majorități a angajaților din organele procuraturii și judecători. Guvernarea PAS a decis să meargă pe altă cale: pe calea unei trieri mult mai atente, reeducări, lucru în care eu personal cred cu greu. Nu spun că nu e posibil să fie reeducați mulți dintre oamenii care sunt acolo, dar asta în esență înseamnă și un fel de act de grațiere în masă, pentru că acești oameni, mare majoritate dintre ei, au luat mită, au abuzat în trecut, ei nu vor răspunde pentru asta. Dar speranța este că ei vor acționa altfel de azi încolo, bine, nu azi, treptat, vor începe să acționeze altfel, având și acest semnal din partea clasei politice că asta ne dorim. E relativ asemănător cu felul în care s-a produs reforma justiției în România, care oricum nu a fost dusă la un bun sfârșit și din păcate nu este atât de durabilă cum s-ar dori. Dar cel puțin este posibil pe această cale să fie eliminată impunitatea absolută pentru corupția mare, astfel încât un demnitar, un funcționar, un angajat din sistemul justiției să știe că există șansa să nimerești la închisoare pentru corupție, pentru furt, pentru delapidarea fondurilor publice, pentru multe altele. Deci până acum, azi în Republica Moldova, nu este condamnat pentru corupție niciun politician. Niciunul.

IPN: Lumea aude acest termen care e folosit foarte des, cel de pre-vetting. Nu e propriu limbii române, e adoptat din limba engleză. Haideți să explicăm pe scurt cam ce înseamnă această procedură de pre-vetting pentru selectarea celor care vor face parte din Consiliul superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul superior al Procurorilor (CSP)?

Valeriu Pașa: Inițial, s-a venit cu concepția de vetting (din engleză – „verificare”). Asta înseamnă că se creează o comisie independentă care va verifica integritatea tuturor judecătorilor și procurorilor. Însă asta va dura un timp lung, există experiența Albaniei, Ucrainei, respectiv, s-a decis să se înceapă cu pilonii sistemului judecătoresc, adică CSM și CSP, care sunt și organele care vor avea menirea să curețe sistemul din interior. Efectiv, sunt cei care decid că un judecător sau un procuror trebuie sau nu să fie promovat, trebuie sau nu să fie pedepsit, se permite sau nu inițierea unei cauze penale împotriva acelei persoane. Procedura de pre-vetting e la fel ca și vetting-ul, doar că trebuie să începi cu cei mai importanți, cu membrii cheie, de asta s-a făcut această comisie de pre-vetting, s-a făcut lege. Deci, pre-vetting e un fel de găselniță de terminologie că „uite, asta nu e chiar vetting-ul ăla mare, facem acum repede această pre-verificare încă înainte să îi numim în funcție pe membrii CSM și CSP”. Ceea ce mi se pare firesc și corect, e un concept cu care a venit fostul coleg al nostru din societatea civilă, ulterior secretar de stat la ministerul Justiției, astăzi directorul Centrului Național Anticorupție (CNA), domnul Iulian Rusu. E un concept absolut sănătos, după mine, chiar dacă durează, într-adevăr, pentru că depinde și de capacitatea noastră administrativă ca stat, de felul în care s-au mișcat partenerii externi, care ajută la funcționarea mecanismului, inclusiv să delege oameni în această Comisie, deci, s-a pierdut mult timp, dar așa se întâmplă lucrurile, lent. Asta e o realitate, nu se întâmplă peste noapte. Acum lucrează această Comisie de pre-vetting, a preluat deja dosarele pentru candidații la funcțiile de membri ai CSM. Ei deja le analizează, apropo, trebuie să știți, ei caută informații despre candidați, iar jurnaliști de investigații, ong-uri, inclusiv organizația noastră, au făcut o evaluare, cel puțin au sistematizat date din surse publice despre candidați, le-am transmis Comisiei. Dar orice cetățean poate să contribuie. Și noi trebuie să înțelegem că ei nu judecă, dar dacă ei depistează că un candidat nu este integru, asta nu înseamnă că îl bagă la închisoare. Din păcate. Dar cel puțin i se va îngrădi accesul să mai candideze.

IPN: În principiu, acolo vor fi niște oameni care vor fi verificați și vor trece un filtru. Ce se va întâmpla mai departe cu restul sistemului? Cum va continua reforma justiției după acest moment?

Valeriu Pașa: Deci, va exista deja și acest mecanism de referință în interiorul sistemului, care cel puțin va investiga onest abuzuri, nu cum se întâmplă deseori acum că se scriu plângeri pe abuzuri evidente ale judecătorilor și CSM, pur și simplu, respinge examinarea, în loc să îi pedepsească, să îi suspende din funcție. Sau vorbim de situații când sunt promovați în funcții de conducere oameni cu lipsă de integritate și profesionalism, deja va fi un filtru intern care treptat vor face ordine, nu, nu foarte rapid, nu vor fi dați afară peste noapte judecători, nu se va întâmpla lucrul ăsta. Dar asta va preveni cel puțin venirea la funcții importante de conducere din sistemul judecătoresc și de procurori a unor oameni total lipsiți de integritate. Eu nu sunt atât de optimist să cred că o să avem un comisar Cattani în fiecare funcție. Nu, nu va fi așa ceva, n-ai de unde să îi iei în sistemul existent. Ulterior, va fi pornit și procesul de vetting prin care vor trece, în primul rând, judecătorii din Curtea Supremă de Justiție (CSJ), care va fi și ea triată. Eu sunt absolut sigur că mulți dintre actualii membri ai CSJ vor pleca, va fi concurs pentru noi membri la CSJ. Acolo e o responsabilitate enormă a CSM și de componența lui nouă care e deja integră depinde ce calitate de oamenii vor fi la CSJ. Conducerile Curților de Apel, acum sunt interimari pe un cap, conducerea curților de district, deci, va fi un proces lung, care are nevoie de stabilitate politică, sau nici nu de stabilitate politică, nu, hai să nu exagerăm, de voință politică constantă pentru a continua acest proces.

IPN: Adică de un consens la nivel politic pentru ca acest proces să continue....

Valeriu Pașa: Da, susținere pentru ca acest proces să continue nestingherit, așa lent cum merge el. În caz contrar, aceste procese sunt reversibile, se vine se dă o lege, se anulează pre-vettingul, se declară că e de la necuratul, o să iasă Bogdan Țârdea la tribuna Parlamentului și o să zică că „ăștia ne-au adus, ne colonizează, vin nu știu ce experți de undeva să ne conducă nouă justiția, pun agenți americani și români”. Cam ăsta va fi discursul, că el deja e prezent în spațiul public, că reforma justiției și lupta împotriva corupției sunt de la necuratul, cam ăsta e discursul PSRM.

IPN: Ce se întâmplă cu judecătorii care în urma procesului de vetting vor fi considerați să zicem nepotriviți sau nedemni să figureze în continuare în sistem? Ei vor fi îndepărtați, pur și simplu?

Valeriu Pașa: Sunt dați afară. Asta se va întâmpla, nu știu procedurile, sper foarte mult că nu o să ne mai trezim că le dăm și câte 1-2 milioane de lei la plecare, pentru ce au făcut ani de zile, cum și-au bătut joc de țara asta. Unii dintre ei nu așteaptă vettingul, pleacă din sistem de bună-voie, sunt judecători, procurori care au plecat. Din păcate, în special când ne referim la procurori, și am văzut anterior, mulți pleacă așteptând timpuri mai bune pentru ei, doar pentru a reveni. Am văzut cum în perioada procurorului general Stoianoglo mulți au plecat. Mulți, majoritatea, personaje absolut toxice, trebuie să recunoaștem. Dar au plecat nu pentru că erau ei cei mai corupți, dar pentru că au făcut parte dintr-un alt clan decât cel care a preluat conducerea procuraturii. Și imediat cum a fost suspendat Stoianoglo din funcție, mulți dintre ei s-au întors pe un cap. Tare mi-e frică că astea sunt așteptările lor și acum. De asta vedem în slujba acestor partide cleptocratice cum e Partidul Șor și altele o sumedenie de foști procurori care consultă, unii chiar candidează pe listele unor partide. Deci, se implică absolut clar în a da jos această guvernare care este acum. Au participat și în alegerile din 2021, unii dintre ei pentru a nu permite să vină această guvernare. Oamenii sunt cu interese foarte clare. Din nou, nu tind să idealizez actuala guvernare pentru că eu sunt departe de a crede că toți cei care sunt în PAS sunt integri și bine intenționați. Dar lucrurile se mișcă, lent, dar se mișcă. Rezultate, oamenii așteaptă rezultate. Eu cred că pentru primele dosare făcute ca la carte, condamnări în prima instanță urmează abia anul viitor și condamnări definitive, dă Doamne, să vină prin 2024. În sensul, cu toate etapele, cu CSJ, cu tot. Sistemul procurorilor a primit cumva prima lovitură. S-au opus, au imitat, s-au prefăcut mulți că s-au dat cu guvernarea și, chipurile, livrează rezultate. Au făcut niște dosare de 2 bani, mă refer la dosarele pe Stoianoglo, sunt dosare de 2 bani, altfel erau de mult în judecată și se mișcau. Aceste dosare recente deschise împotriva lui Igor Dodon, cel puțin o parte dintre ele, eu le consider dosare de 2 bani.

IPN: Dacă se va curăța acest sistem al justiției, va fi nevoie de oameni noi care să vină să îi înlocuiască pe cei care vor fi excluși. Cei care vin de pe băncile școlii, de la Institutul Național de Justiție, vor trebui să intre în acest sistem. Ce garanții vom avea că în sistem vor intra în continuare doar oameni integri?

Valeriu Pașa: Nu avem garanții depline, dar contează mult și mesajul general. Și apropo, nu e chiar atât de prăpăd. Sunt peste 100 de persoane, poate în jur de 200 de persoane, care au absolvit Institutul Național de Justiție pe specialitatea procuror și nu au fost acceptați în organele procuraturii, în condițiile în care ei au poziții libere. Majoritatea acestor oameni nu au fost acceptați tocmai pentru că sunt integri și nu sunt șantajabili din prima, înțelegeți la ce mă refer.

IPN: Aceasta este o deficiență a sistemului în ansamblu...

Valeriu Pașa: Era antiselecția. Dacă erai rudă cu nuștiucine, dădeai garanții că o să faci tot ce trebuie, se găsea cine să te promoveze imediat. Sunt personaje legendare, care sunt cumetri și fini, nași la jumate din sistemul justiției din Republica Moldova. Pe aceste „principii”, aceste afilieri neformale se producea inclusiv promovarea. Procuratura Anticorupție este un fel de mare familie, dacă să te iei care și cu cine și ce fel de rude prin asociere sunt. Există oameni, există rezerve de oameni, da, e nevoie de ei. Eu, dacă mă întreabă pe mine, cu ce aș începe reforma? Aș începe cu reforma sistemului educației pentru următorii magistrați, conștientizând că în următorii ani avem nevoie de mulți oameni, judecători, procurori, ofițeri de urmărire penală, să nu uităm și de ei. Noi avem nevoie să curățăm sistemul de executori judecătorești, ăștia sunt escroci, o bună parte dintre ei, nu toți, dar sunt câțiva care sunt staruri, sunt escroci care pun la cale, inclusiv participă în scheme de preluare ilegală a proprietăților publice. Și lucruri de genul ăsta, deci, de ei tot nu trebuie să se uite. Sistemul avocaturii, și acolo trebuie transmis un semnal puternic, nu să accepte pe un cap, pe bandă rulantă toți corupții din procuraturi și judecători se transformă în avocați peste noapte. Dar din contră, să curețe. Noi avem o sumedenie de avocați foarte buni, calificați, integri, corecți, care cunosc proceduri, deci, este o calificare extraordinară în acest sistem infect, să știi să faci dreptate, să își aperi pe bune clientul în judecată, știind că din partea cealaltă vin abuzuri. Dar sunt și avocați specialitatea cărora e ducerea de sacoșă, transmițătorii de mită, nu e o noutate. Transmițătorii de bază de mită în sistemul de justiție sunt, de regulă, avocații.

IPN: Așadar, trebuie să înțelegem că această reformă a justiției este un proces de durată, un proces foarte greu...

Valeriu Pașa: Inclusiv reforma educației juridice. E o problemă mare, sunt personaje cum este ex-decanul facultății de drept de la USM, domnul Avornic. Dacă un procuror sau un judecător nu era cumătru cu el, atunci e cumătru cu cumătrul lui, cam asta e sistemul. Ani de zile, majoritatea copiilor care au absolvit facultăți de drept în țara asta, au intrat la facultate pe mită, au susținut pe mită examene și teze, pe mită s-au angajat la lucru, deci, de acolo inclusiv pornește schimbarea. Și exact pe profesii juridice trebuie să fie un control și și un efort anticorupție în sistemul educațional încă de acolo trebuie să înceapă. De asta e foarte bine să atragem cât mai mulți absolvenți de drept din Occident. Jumătate din absolvenții școlilor din Republica Moldova merg și învață în Occident, unde nu se dă mită, și acesta e un plus mare. Acolo nu sunt deja stricați încă de la etapa de intrare la facultate, cum s-a întâmplat ani de zile în Moldova: se dă mită ca să se intre la facultate.

Interviul este realizat în cadrul proiectului Agenției IPN „Suport pentru reforma justiției prin mediatizarea în format multimedia a cazurilor de rezonanță de presupusă injustiție”.