Metodele și instrumentele alese de Kremlin pentru a influența rezultatele scrutinului din  toamnă vor fi diverse, de la cele testate deja de-a lungul timpului – implicarea actorilor pro-ruși, manipularea și dezinformarea, finanțarea ilegală, folosirea intensă a rețelelor sociale, implicarea Bisericii Ruse, incitarea minorităților etnice contra guvernului de la Chișinău etc. – până la noi „surprize” (de genul așa-zisului „Campionat European de Kickboxing”), explică Ion Tăbărță.

Faptul că reprezentanții partidelor pro-ruse din Republica Moldova au fost adunați recent în Rusia, la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, unde s-a discutat despre orice, numai nu despre economie, demonstrează că administrația de la Kremlin își pregătește minuțios implicarea în alegerile parlamentare din 28 septembrie a.c. Mizele geopolitice ale scrutinului sunt mari pentru Rusia, deci trebui să ne așteptăm că și intervenția Moscovei va fi un pe măsură, concluzionează Ion Tăbârță în editorialul său de pe Veridica.md.

Artiști ruși acuzați de susținerea războiului asupra Ucrainei, prezenți la Chișinău, scrie Ziarul de Gardă.

Basta și Macan, doi cântăreți ruși prezenți pe afișul unui concert organizat de Renato Usatîi la Chișinău, au ajuns în R. Moldova, deși organizația „Stop russian aggression Moldova” a cerut autorităților să le interzică intrarea în țară, pe motiv că cei doi ar fi susținători ai Rusiei în războiul asupra Ucrainei. Informațiile au stârnit un val de nemulțumiri în mediul online, sc riu jurnaliștii de la ZDG.

Pe 1 și 2 iulie, Renato Usatîi a publicat imagini pe Facebook împreună cu cei doi artiști fiind deja pe teritoriul R. Moldova. Ministrul Culturii, Sergiu Prodan spune că „responsabilitatea este a agentului economic, al organizatorilor concertelor” și că „nu au fost identificate suficiente riscuri care ar duce la interzicerea accesului”. În ianuarie 2025, organizația „Stop russian aggression Moldova” a cerut anularea unui concert al lui Macan la Chișinău, care a fost amânat din luna februarie pentru luna martie 2025. Artistul a invocat atunci motive de sănătate.

Organizația „Stop russian aggression Moldova” a făcut un apel public către autorități pe 30 iunie, solicitând interzicerea intrării pe teritoriul R. Moldova a artiștilor ruși Macan și Basta, invocând și o listă de motive, se arată în articolul  Ziarului de Gardă.

Jurnal.md scrie despre valul de intimidări în adresa jurnaliștilor  de către membrii partidelor pro-ruse. „Sunt aplicate scenarii și indicații din est” spun invitații în cadrul emisiunii ”Secretele puterii”. Agenții Kremlinului de la Chișinău, au văzut că asta se întâmplă în Rusia și încearcă să aplice aceleași scenarii și la Chișinău. Organele de drept, organizațiile de media și oamenii trebuie să condamne aceste derapaje și să izoleze cu determinare astfel de așa numiți politicieni din spațiul public, se arată în articol.

Fostul candidat ultranaționalist la președinția României, Călin Georgescu, a fost trimis în judecată miercuri pentru propagandă legionară. După o recentă înăsprire a legii care pedepsește astfel de delicte, el ar putea fi condamnat la maximum cinci ani de închisoare, scrie Europa Liberă.

Georgescu este acuzat de procurori că în perioada 16 iunie 2020 - 16 mai 2025, cu diferite ocazii, a promovat în public idei, concepții și doctrine fasciste, legionare și xenofobe, făcând cultul mareșalului Ion Antonescu, condamnat definitiv pentru crime de război, pe care l-a elogiat prezentându-l ca pe un erou național.

Acuzațiile sunt cuprinse într-un comunicat de presă care - potrivit uzanțelor - nu dă numele persoanei trimise în judecată.

Presa de la București l-a identificat imediat, însă, pe fostul candidat la președinția României.

Dosarul trimis miercuri în judecată cuprinde doar infracțiunile legate de promovare legionară. În februarie, procurorii îl puneau sub urmărire penală pe Georgescu pentru șase infracțiuni, inclusiv încercare de răsturnare a ordinii constituționale. Aceste acuzații se află încă în faza anchetei amintește Europa Liberă.

După ce s-a aflat luni la Kiev, ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a mers marți la Catedrala Nașterii Domnului din Chișinău și s-a întâlnit cu reprezentanții cultelor religioase, scrie într-un articol Deutsche Welle.

La Kiev, ministrul german de Externe a declarat că Berlinul analizează „toate căile posibile” pentru a furniza Ucrainei sisteme suplimentare de apărare antiaeriană, în contextul intensificării atacurilor rusești cu rachete și drone. La Chișinău, el a făcut o scurtă declarație pentru jurnaliști și a avut o întrevedere, la cină, cu președinta Maia Sandu.

 La Chișinău oficialul a declarat că a venit pentru că, la fel ca și mulți în Europa, crede în viitorul european al Moldovei. 

”UE și-a deschis larg ușile și porțile pentru toate țările care împărtășesc valorile noastre, care doresc să vină alături de noi și care vor să devină membre ale acestei comunități puternice – o comunitate în care sunt trăite valorile libertății de exprimare, ale drepturilor omului, ale statului de drept și ale democrației parlamentare. Moldova ar fi o adevărată îmbogățire pentru UE”, a menționat ministrul german de Externe, Johann Wadephul, potrivit Deutsche Welle.