Atentatele au avut loc în contextul în care în cursul acestei nopți s-au împlinit zece ani de la declanșarea războiului din Irak.

Scopul declarat al războiului din Irak, acela de a captura armele de distrugere în masă ale țării, nu a fost atins, pentru că Bagdadul nu mai avea demult, la momentul invaziei, arme chimice sau biologice.

De altfel, aceasta a fost prima nare controversă legată de război, pe care SUA l-au declanșat fără să îl declare și în pofida criticilor puternice ale unor importanți actori internaționali, între care și aliați ai americanilor.

Prima parte a conflictului s-a desfășurat rapid, președintele american, George W. Bush, proclamând, la începutul lunii mai, sfârșitul operațiunilor militare majore.

În scurt timp, SUA s-au confruntat cu o insurgență puternică, alimentată și de mii de jihadiști veniți din întreaga lume arabă.

Aceștia au atacat nu doar ținte guvernamentale și americane, ci și comunitatea șiită, provocând, chiar, în 2006-2007, un război civil între aceasta și comunitatea sunnită.

Atentatele sinucigașe frecvente, răpirea și decapitarea unor cetățeni străini de către Al Qaeda, capturarea, judecarea și executarea lui Saddam Hussein, scandalul de la închisoarea de la Abu Ghraib, unde au fost torturați prizonierii irakieni, reprezintă câteva dintre reperele brutale ale celor zece ani de război.

Printre succesele discutabile, se numără democratizarea țării, care a trecut prin câteva alegeri, crearea unor forțe noi de securitate și o relativă pacificare.

Aproape 5.000 de militari ai forțelor de coaliție și peste 1.500 de civili străini au fost uciși în cei nouă ani care au trecut până la retragerea forțelor americane.

Pierderile au fost mult mai mari, însă, în rândul civililor irakieni: între 134 de mii și o jumătate de milion de morți, potrivit unui studiu prezentat recent de Institutul Watson pentru Studii Internaționale.