'Când statele membre reproșează UE că este prea lentă, eu le cer să fie curajoase și să treacă în cele din urmă la votul cu o majoritate calificată - cel puțin în ceea ce privește drepturile omului și punerea în aplicare a sancțiunilor', a pledat ea în primul său discurs privind starea Uniunii, rostit în fața Parlamentului la Bruxelles.

O astfel de decizie necesită unanimitate pentru a fi aprobată, notează AFP.

Cererea nu este nouă. Predecesorul său în funcție, Jean-Claude Juncker o propusese în timpul mandatului său, dar statele membre au refuzat-o.

Sancțiunile politice și economice au devenit una dintre principalele pârghii ale diplomației europene. Însă sunt dificil de adoptat.

Miniștrii de externe ai UE vor încerca lunea viitoare să sancționeze represiunea declanșată de regimul președintelui Aleksandr Lukașenko în Belarus și să adopte noi sancțiuni împotriva Ankarei.

'Aceste sancțiuni ar trebui adoptate înaintea Consiliului European, preconizat pentru 24- 25 septembrie la Bruxelles, dacă vrem să menținem credibilitatea europeană', a avertizat șeful diplomației europene, Josep Borrell.

'Dar nu există încă un acord pentru sancțiuni', a remarcat el, în condițiile în care Cipru blochează adoptarea sancțiunilor împotriva regimului din Belarus pentru a obține noi sancțiuni împotriva Ankarei.

Pentru a ocoli blocajele, Comisia va propune un regim de sancțiuni special pentru încălcarea drepturilor omului.

'Această Adunare a cerut în mod repetat UE să se doteze cu un echivalent al 'legii Magnițki' (adoptată de SUA în 2012 pentru a lupta împotriva impunității la nivel internațional) și pot anunța că vom prezenta acum o propunere. Trebuie să ne completăm paleta de instrumente', a afirmat președinta executivului comunitar.

Otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi 'va încuraja statele membre să adopte acest nou regim de sancțiuni pentru încălcarea drepturilor omului', apreciat luni Josep Borrell, propunând ca acesta să fie numit 'legea Navalnîi'.

Sursa:Agerpres