De profesie medic, ea era văzută înainte ca o posibilă succesoare a cancelarului german Angela Merkel, în guvernul căreia a deținut între anii 2005 și 2009 portofoliul Familiei, Vârstnicilor, Femeilor și Tineretului, apoi pe cel al Muncii și Afacerilor Sociale între 2009 și 2013 și în final portofoliul Apărării între 2013 și 2019, fiind de asemenea prima femeie ministru german al apărării, scrie agenția EFE într-o prezentare a profilului ei, preluat de Agerpres.

Numirea sa ca președinte al Comisiei Europene nu a fost însă un drum ușor. Numele Ursula von der Leyen nici nu s-a regăsit inițial printre posibilele propuneri ale liderilor europeni, ea apărând abia în urma impasului la care s-a ajuns după ce țările grupului de la Vișegrad (Ungaria, Polonia, Republica Cehă și Slovacia) și Italia au respins propunerea numirii în acest post a socialistului olandez Frans Timmermans.

Ulterior, votul de acceptare a ei în Parlamentul European (PE) a fost printre cele mai strânse din ultimele decenii, Ursula von der Leyen primind numai nouă voturi peste majoritatea absolută, semn al fragmentării noului legislativ european. A obținut în schimb o majoritate mai consistentă la votul din PE pentru învestirea Colegiului Comisarilor, după ce formarea acestui colegiu s-a lovit la rândul ei de alte dificultăți în urma respingerii în comisiile PE a propunerilor de comisari avansate de Franța, Ungaria și România și a refuzului britanicilor de a desemna un comisar. S-a întârziat astfel învestirea noii Comisii și Ursula von der Leyen nu a mai reușit să construiască un Colegiu cu paritatea de gen pe care o promisese.

Pe de altă parte, lipsa unui sprijin substanțial în hemiciclul de la Strasbourg prefigurează viitoare dificultăți ale noii Comisii de a obține adoptarea unor inițiative legislative europene, care trebuie negociate cu Consiliul European și cu PE.

Unul din lucrurile care au atras cel mai mult atenția asupra noii președinte a CE este decizia ei de a locui într-o mică încăpere de 25 de metri pătrați lângă biroul său din sediul principal al Comisiei, clădirea Berlaymont din Bruxelles. Însă echipa ei remarcă faptul că această decizie de a locui chiar în sediul Comisiei aduce economii la costurile de cazare, securitate și deplasare. Domiciliul său principal rămâne orașul german Hanovra, unde se află și soțul ei.

Profilul noii președinte a executivului comunitar, în vârstă de 61 de ani, se mai evidențiază și prin intrarea relativ tardivă în politică, la vârsta de 43 de ani, când a renunțat la cariera medicală pentru a ocupa un post în administrația locală la Hanovra, după ce cu 11 ani în urmă devenise simplă membră a formațiunii Uniunea Creștin-Democrată (CDU).

Născută la Bruxelles în anul 1958, Ursula von der Leyen a trăit în Belgia până la vârsta de 13 ani. În copilărie a urmat la Școala Europeană din Bruxelles primii șapte ani de școală, iar studiile universitare le-a început în 1978 la London School of Economics, studiind apoi medicina la Hanovra.

Propunerea liderilor europeni ca Ursula von der Leyen să fie președinte al Comisiei Europene a provocat tensiuni în interiorul marii coaliții guvernamentale de la Berlin formată din creștin-democrați și social-democrați. Fostul lider al acestora din urmă, Martin Schulz, a descris-o drept ''cel mai slab ministru'' din guvernul lui Merkel, adăugând că ''acest lucru este aparent suficient pentru a deveni președinte al Comisiei'', într-o postare pe Twitter citată de Politico.eu într-un alt articol din luna iulie intitulat ''Adevărul incomod despre Ursula von der Leyen''.

În acest articol ea este criticată pentru modul cum a gestionat Ministerul Apărării, un fost ministru estimând că ''starea Bundeswehr-ului (armata germană n.red) este catastrofală'', și pentru unele suspiciuni de corupție în încheierea unor contracte de consultanță și a celui de modernizare a navei de instrucție pentru forțele navale ''Gorch Fock'', acesta din urmă având în final un cost de zece ori mai mare decât cel prevăzut inițial.

Ursula von der Leyen a admis unele ''erori'' în încheierea contractelor de consultanță, în acest caz fiind desfășurate și investigații ale procuraturii.

În ce privește Brexitul, la fel ca mulți politicieni europeni, notează Politico.eu, Von der Leyen vede ieșirea britancilor din UE ca pe o tragedie ''din care vom pierde toți'', dar nu a pledat pentru un al doilea referendum în Regatul Unit, pentru că ''ei au votat să plece''.

În chestiunea statului de drept, ea a iritat Polonia în 2017, când a spus că ''rezistența democratică sănătoasă a tinerei generații în Polonia trebuie susținută''. Ursula von der Leyen a criticat și Ungaria după ce poliția acestei țări a intervenit cu gaze lacrimogene la frontieră pentru a opri intrarea migranților. ''Este ceva inacceptabil și împotriva regulilor noastre europene (...) Refugiații au dreptul să fie tratați decent'', a subliniat ea atunci.

De altfel, Ursula von der Leyen a susținut politica ușilor deschise față de migranți promovată de cancelarul Angela Merkel și chiar a găzduit pentru scurt timp la ea acasă un refugiat sirian pe care l-a ajutat să-și găsească de lucru. ''Foarte mulți refugiați doresc să-și găsească locul în Germania și să facă ceva în Germania. Trebuie să ne asumăm și să susținem această direcție, apoi integrarea lor va fi un succes'', a indicat noua șefă a Comisiei Europene.

Cât despre ideologia de gen, Ursula von der Leyen a fost ea însăși ținta unor ironii sexiste, presa numind-o odată ''super-mama'' (are șapte copii), și a fost foarte activă în susținerea parității de gen și a egalității salariale între bărbați și femei, cerând în guvernul de la Berlin să fie instituite inclusiv cote pentru femei în conducerea companiilor și în armată, propunere care totuși nu a fost agreată de partidul său Uniunea Creștin-Democrată (CDU) și nici măcar de Angela Merkel. Mai mult, ea a provocat indignare în propria sa formațiune conservatoare când a cerut să li se permită cuplurilor LGBT să adopte copii - căsătoria între persoanele de același sex a fost legalizată în Germania în 2017.

Descrisă de unele media drept 'Wunderfrau' (femeia miracol), Ursula von der Leyen începe la Bruxelles o nouă etapă cu multă energie și cu un pachet de obiective printre care se remarcă Acordul Verde European pentru combaterea schimbărilor climatice, reforma sistemului european de azil pentru migranți, digitalizarea economiei sau crearea unei asigurări europene pentru șomaj. ''Mă simt europeană înainte de a mă simți germană ori saxonă'', a mărturisit ea în fața Parlamentului European pe 16 iulie, când a promis că ''unicul scop'' al mandatului său va fi să ''unească și să consolideze Europa''. 

Sursa:Agerpres