Cea de-a VI-a ediție a conferinței „Ștefan cel Mare în memoria posterității” a reunit recent, la filiala „Ștefan cel Mare” a Bibliotecii Municipale Chișinău, istorici, cercetători, oaspeți din regiunea Cernăuți, Ucraina, România, R. Moldova. Participanții au venit cu noi cercetări despre viața și activitatea voievodului, pentru a-i pune în valoare personalitatea simbolică a pentru identitatea românească din toate timpurile.

Ștefan cel Mare trezește un mare interes la Cernăuți, mai ales în contextul războiului rus din Ucraina, a spus Alexandru Cociurcă, președintele Societății Culturale „Concordia-Bucovina”. Mulți tineri studiază istoria neamului, viața lui Ștefan cel Mare, șe roagă sfântului domnitor:

„Cunosc un ostaș din unul din satele fostului raion Noua Sulița, care la moment se află pe front și se roagă tot timpul lui Ștefan cel Mare - să-i dea putere, curaj”, a menționat președintele asociației “Concordia-Bucovina”, Alexandru Cociurcă.

În regiune există câteva monumente și busturi dedicate lui Ștefan cel Mare - în satele Ostrița, Bolota, care au fost înălțate de către oamenii locului, din inițiativa și cu mijloacele lor. Din păcate în orașul Cernăuți nu este nicio stradă în cinstea lui Ștefan cel Mare.

„Autoritățile se opun, pentru că mulți dintre ei se tem de așa o fantomă - românizare”, afirmă el.

Atât românii, cât și mulți ucraineni, care cunosc rolul pe care l-a avut domnitorul în istoria  regiunii, se roagă și îi cer ajutorul și mijlocirea în apărarea de invazia rusă, a mai menționat Alexandru Cociurcă.

Tineretul nu poate să participe la activități dedicate memoriei domnitorului, dată fiind situația din regiune - mai ales bombardamentul din luna iunie curent al orașului Cernăuți, pomenit încă într-un document al lui Alexandru cel Bun. Dar tinerii îl cinstesc pe domnitorul Ștefan cel Mare, își amintesc poezii, legende, învățate la școlile cu predare românească, sau auzite de la părinți, bunei. Și numele și memoria sa sunt  păstrate până astăzi. La Cernăuți, studierea limbii române rămâne o temă delicată.

„Am absolvit școala română, apoi am continuat studiile în limba maternă la în colegiu pedagogic în orașul Cernăuți, la care doar unele obiecte erau predate în limba română”, a menționat Alexandru Cociurca din regiunea Cernăuți.

Despre contribuția însemnată a domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt la restaurarea bisericii „Sf. Nicolae” de la Rădăuți - un sanctuar al neamului românesc - a vorbit în cadrul conferinței doctorul în istorie, profesorul universitar de la Universitatea de Stat din Moldova, Emil Dragnev.

Rădăuții ar fi prima eparhie a Moldovei, iată de ce în această biserică s-au păstrat mormintele unui șir întreg de domnitori din neamul mușatinilor. Ștefan cel Mare restaurează această biserică, comandă lespezi noi pentru morminte, unde gravează numele voievozilor, comandă un nou decor pictural. Cu timpul, după ce această parte a Moldovei a fost anexată de către imperiul Habsburgic, „Sf. Nicolae” de la Rădăuți a devenit o simplă biserică parohială. Specialiștii au reușit să restaureze unele din picturile din perioada domnitorului Ștefan cel Mare și azi biserica „Sf. Nicolae” ne oferă o priveliște uimitoare a vestigiilor istorice și culturale a neamului românesc, menționează istoricul E. Dragnev.

Scriitorul sucevean, cavaler al ordinului Ștefan cel Mare al Mitropoliei Basarabiei, Andrei Breabăn, s-a referit la portretele domnitorului, reprezentate în mănăstirile Rădăuți, Voroneț, Dorohoi, Zografu,etc., menționând că unicul portret autentic este cel de pe Tetraevanghelul de la Humor, atestat și de Academia Română.

Importante documente ce conțin primele mențiuni ale Chișinăului, din perioada strămoșilor lui Ștefan cel Mare, au fost descoperite în arhivele poloneze, a relatat în cadrul conferinței dedicate memoriei domnitorului, doctorul habilitat în istorie, cercetătorul din cadrul Institutului de Istorie al USM, Valentin Constantinov.

Astfel, istoricul amintea că la 17 iulie 1436, pentru meritele sale, marele logofăt Oancea a primit de la urmașii lui Alexandru cel Bun, Ștefan al II-lea și Iliaș, moșia, care se afla " lângă Bâc, de cealaltă parte, pe valea ce cade în dreptul Cheșenăului lui Acbaș, la Fântână, unde este Seliștea Tătărească, în dreptul păduricii”. Oancea Logofăt a murit într-o bătălie, fiind moștenit de către  logofătul Mihu, prietenul său, care ajunge să se ocupe de comerț în cetatea Liov, Polonia. După venirea sa la domnie, Ștefan cel Mare îl îndeamnă pe logofătul Mihu să se întoarcă în Moldova, dar acesta nu acceptă.

„Avem această șansă ca prin Mihu logofăt documente din arhiva Moldovei să fi ajuns în arhivele Poloniei... Poate providența care iubește Chișinăul, le-a păstrat”, menționează istoricul V. Constantinov. Referitor la alt document important, în care este atestat Chișinăul, prin care însuși domnitorul Ștefan cel Mare și Sfânt îl transmitea unchiului său, vrednicului Vlaicu Pârcălab, istoricul presupune că originalul său ar putea să se afle în arhiva patriarhiei din Ierusalim, căreia a fost închinat orașul la un moment dat.

O ipoteză privind cauza luptelor dintre Moldova și Poarta Otomană avansează profesorul universitar, istoricul Sergiu Cataraga. Istoricul menționa că prin a doua sa căsătorie cu Maria de Mangup, din 1472, Ștefan se înrudește cu urmași ai Dinastiei bizantine ai Comnenilor, obținând titulatura de împărat. Astfel, sultanul turc, care a supus imperiul bizantin, se afla în rivalitate și dorea să-l supună pe domnitorul moldovean pentru titulatura pe care o deținea acesta. În unele documente mai importante, spre exemplu în corespondența cu papa de la Roma, spune istoricul, însuși Ștefan semna cu titlul de împărat.

Secretarul științific al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, Andrei Prohin, menționa în comunicarea sa despre semnificația episodului căderii de pe cal al domnitorului Ștefan cel Mare. Momentul este amintit în multe cronici, iar istoriografia românească din ultimele două decenii îi acordă o atenție deosebită.

„Istoricul român Ștefan Gorovei, afirma că acel episod a fost un moment de cumpănă al domnitorului. Autorul presupune că atât timp cât a zăcut printre morți, Ștefan putea să facă un legământ cu Dumnezeu, dacă va fi salvat. Astfel se explică faptul, că în anii ce au urmat, Ștefan a ridicat biserici și mănăstiri, mulțumind pentru biruințele și pentru salvarea sa miraculoasă... A fost o lecție teribila de smerenie, în care domnitorul a avut de meditat în ce cumpănă stau puterile omului și puterile lui Dumnezeu”, menționa Andrei Prohin.

De asemenea, în opinia sa, merită să fie studiată mai profund ipoteza originii occidentale a motivului căderii de pe cal, care era destul de des întâlnit în acea perioadă. 

File din istorie veche și pasionantă a cetății Chilia, în care domnitorul Ștefan cel Mare a suferit una din puținele sale înfrângeri, a prezentat la eveniment doctorul în istorie, cercetător științific la Institutul de Istorie al USM, Alexandru Botezatu.

Chilia a reprezentat o cetate strategică importantă geografic, politic, comercial, controlată inițial de negustori genovezi. La începutul sec. XV ajunge sub influența domnitorilor moldoveni. Această perioadă fiind marcată și de conflicte pentru cetate între domnitorii munteni și moldoveni. Din cauza lipsei documentelor din cancelaria domnească, o mare parte a istorie cetății rămâne în negura uitării. Din păcate, aceeași uitare mai planează și azi asupra acestui loc altădată glorios al istoriei noastre - în măreața cetate de odinioară, astăzi a rămas doar de un mic turn semi distrus.

Pictorul Grigore Plămădeală, care a salvat multe monumente de arhitectură pe cale de dispariție în R. Moldova, reprezentându-le în schițele și picturile sale, a donat bibliotecii „Ștefan cel Mare și Sfânt”, gazda evenimentului, o machetă a unei biserici din perioada lui Ștefan cel Mare. Autorul intenționat a lăsat-o neterminată.

„Doresc să-i îndemn în acest fel pe cei care vin, tinerii, să contribuie prin efortul personal la finisarea machetei, astfel să se conecteze la firul generațiilor și istoria noastră națională”.

Emoții deosebite a trezit participanților la eveniment interpreta  de muzică clasică Magdalena Catană, care a propus atenției o lucrare veche, pătrunzătoare, Balada lui Ștefan cel Mare. În final, inaripați de sentimente patriotice, toți cei prezenți au interpretat împreună cântecul Când a fost să moară Ștefan.