9 mai generează tulburări și destabilizare

Această inițiativă legislativă simbolizează deslușit diviziunea din societatea moldovenească în raport cu orientarea generală Est-Vest. Deja de un an în Republica Moldova sunt interzise prin lege afișarea simbolurilor „Z” și „V” , folosite de agresorii ruși în Ucraina. De asemenea, este interzisă și arborarea panglicii oranj-negru a Sf. Gheorghe, transformată de propaganda Kremlinului într-o emblemă a noului imperialism rusesc. În același timp, ziua de 9 mai va fi marcată în Republica Moldova drept sărbătoarea Europei. În societatea moldovenească încă profund divizată în ce privește orientările Occident-Rusia, această dublă semnificație a zilei de 9 mai generează tulburări și destabilizare.

În ultimii 20 de ani, dar mai cu seamă de la discursul lui Vladimir Putin de la Munchen din 2007, pe bună dreptate catalogat ca semnul unei cotituri principiale a Moscovei spre politica revanșei imperialiste, propaganda Kremlinului a denaturat aproape în totalitate semnificația zilei de 9 mai. De la o aducere aminte a sacrificiilor din război, alături de aliați, sărbătoarea de 9 mai în stilul Moscovei lui Putin a devenit un simbol al revanșei împotriva Occidentului, socotit vinovat pentru prăbușirea URSS.

Desprinderea de simbolistica imperialistă

Este firesc ca guvernarea pro-europeană de la Chișinău, implementând politica integrării europene, validată masiv de electorii moldoveni în ultimele scrutine prezidențial și parlamentar, să forțeze desprinderea societății moldovenești de simbolistica antioccidentală și imperialistă a Kremlinului. Aplicarea cutumei europene privind semnificația actului victoriei asupra nazismului în cel de al Doilea Război Mondial, se înscrie perfect în politica de europenizare a Republicii Moldova. Tot așa cum renunțarea la interpretarea zilei de 9 mai în spiritul imperialismului rus, certifică efortul Chișinăului proeuropean de a aprofunda procesul de decolonizare deplină a Republicii Moldova, inclusiv prin întronarea adevărului istoric despre cel de-al Doilea Război Mondial.

Însă acest efort de europenizare a societății moldovenești este cu bună știință compromis de socialiștii și comuniștii moldoveni, care îndeplinindu-și rolul coloanei a 5 pro-ruse în Republica Moldova, au anunțat deja proteste împotriva revizuirii redacției Kremlinului asupra semnificației zilei de 9 mai, insistând sfidător să afișeze în public panglica bicoloră Sf. Gheorghe devenită simbolul agresiunii ruse în Ucraina. Ei îi îndeamnă pe cetățenii moldovenii, care de decenii rămân captivi propagandei Kremlinului, să participe la proteste sub flamura așa-zisului drapel al victoriei, acceptând narativul mincinos al propagandei ruse despre așa-numita rescriere a istoriei. La una din conferințele de presă a organizatorilor protestelor  pro-Kremlin, s-a spus franc că „trebuie să ne unim cu toții sub drapelul victoriei și să ne păstrăm memoria, identitatea urmașilor învingătorilor”.

Abordări staliniste în vigoare și azi

Teza preferată a propagandei Moscovei în ceia ce ține de interpretarea semnificației zilei de 9 mai, cuprinde blamarea așa-numitei rescrieri a istoriei Marelui Război pentru Apărarea Patriei. Chiar dacă istoriografia oficială rusă din perioada post-sovietică a abandonat anumite clișee ideologice sovietice în interpretarea istoriei, această tendință aproape că nu s-a resimțit în privința problematicii celui de-al Doilea Război Mondial. Aici abordările istoriografice, conturate încă de pe timpurile stalinismului, au fost preluate aproape intacte de istoriografia contemporană rusă și puse în serviciul propagandei de stat. Mai mult, ziua victoriei de 9 mai este utilizată pentru legitimarea agresiunii imperialiste a Moscovei de azi.

Istoriografia oficială și propaganda rusă vorbesc despre ziua victoriei de 9 mai doar sub aspectul înfrângerii nazismului german. Dar aceasta este doar o parte a adevărului. O altă fațetă a victoriei sovieticilor în războiul care a dus la zdrobirea fascismului, a fost instituirea jugului dictaturii comuniste într-un șir de state din Europa Centrală și de Est. Pentru România și, în speță, pentru românii din Basarabia cel de-al Doilea Război Mondial a început pe 28 iunie 1940, când Uniunea Sovietică în alianță cu Germania hitleristă, a atacat militar România și a anexat cu forța armelor ținutul românesc dintre Prut și Nistru. Și această ispravă a lui Stalin și Hitler, prin alianța politico-militară a cărora s-a început cel de-al Doilea Război Mondial, moldovenilor li se prezintă de către propaganda rusă ca act de eliberare.

Soldatul sovietic eliberator sau ocupant?

Pentru cei cu nostalgii sovietice sau care susțin orientarea Republicii Moldova spre Rusia lui Putin, soldatul sovietic a fost eliberator și nicidecum ocupant. Dar-tot mai mulți moldoveni percep victoria de 9 mai nu doar ca înfrângerea fascismului, dar și ca reeditarea ocupației sovietice care a mutilat destinele a sute de mii de basarabeni trecuți prin foametea organizată și Gulag-ul sovietic. În 1946-47, foametea organizată de politicile „eliberatorilor” sovietici au ucis peste 200 de mii de oameni în Moldova sovietică. Pe parcursul a 11 ani, din 1940 până în 1951, în RSSM au fost operate trei deportări pe scară largă și mii de arestări și deportări locale. În iunie 1941 au fost deportate 3470 de familii ale „elementelor antisovietice” (22 848 de persoane). În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, 11293 de familii, peste 35 mii de oameni, cei mai harnici și devotați pământului plugari, au fost ridicați cu forța, fiind trimiși la pierzanie în Siberia și alte regiuni îndepărtate ale imperiului sovietic. În 1951, ca urmare a desfășurării operației „Nord”, au fost silite să plece pe alte meleaguri 723 de familii ale sectanților-iehoviști – peste 2600 de persoane.

La ce grad de impietate trebuie să ajungă o societate, care, aidoma societății moldovenești, tolerează în ziua de astăzi afișarea portretului lui Stalin – călăul poporului nostru, purtat cu ostentație pe străzile Chișinăului de 9 mai de către urmașii „eliberatorilor”. Astăzi urmașii așa-numiților eliberatori, care au instaurat regimul de ocupație în Moldova și au terorizat decenii la rând populația Moldovei, impun urmașilor victimelor represiunilor  comuniste obligațiunea de a-i glorifica pe ocupanți prin sărbătorirea zilei de 9 mai în stilul și spiritul imperialismului sovietic și rus. Este un indiciu de netăgăduit că societatea moldovenească încă nu s-a debarasat în segmente consistente ale sale de mentalul obedienții coloniale față de asupritorii săi, continuând să îmbrățișeze sindromul Stockholm, când victima unui abuz se atașează emoțional de abuzator, ajungând chiar sa-i justifice atitudinea.

Un test de europenizare

Cu o asemenea mentalitate colectivă societatea moldovenească nu are cum să devină una europeană. Acest lucru este înțeles de guvernarea pro-europeană care încearcă prin politici de stat să schimbe percepția colectivă a valorilor spirituale în societate. Atitudinea față de semnificația zilei de 9 mai devine crucială în actul de europenizare a Republicii Moldova, îndeosebi datorită faptului că victoria coaliției antihitleriste în cel de-al Doilea Război Mondial este într-un mod grosolan confiscată de Moscova lui Putin și pusă în serviciul imperialismului rus în redevenire. În așa fel, inocularea percepției publice dominante în societatea moldovenească a interpretării europene a actului Victoriei din 9 mai, devine un test de europenizare a Republicii Moldova, de adevărată recunoștință a cetățenilor moldoveni pentru sacrificiul luptătorilor cu fascismul în cel de-al Doilea Război Mondial.