În acest sens, o soluție viabilă constă în consolidarea partidei europeniste în două blocuri electorale distincte, dar complementare. Această dublă strategie electorală ar permite atât consolidarea sprijinului popular pentru vectorul european, cât și blocarea avansului partidelor pro-ruse, care mizează pe divizarea și demoralizarea electoratului pro-european. O mobilizare eficientă a alegătorilor, o campanie coerentă și un parteneriat funcțional între cele două blocuri politice ar putea asigura o majoritate parlamentară capabilă să continue procesul de integrare europeană și să reziste presiunilor geopolitice externe. Astfel, succesul alegerilor parlamentare din 2025 pentru forțele pro-europene va depinde de capacitatea acestora de a găsi un echilibru între unitate și diversitate, de a evita dispersia voturilor și de a propune alegătorilor o viziune clară și realistă pentru viitorul Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

Ion Tăbârță atrage atenția într-un articol din Veridica, asupra faptului că În ultimii ani, fenomenul corupției politice în Republica Moldova a trecut prin mutații esențiale – de la finanțare netransparentă a partidelor politice la coruperea directa a alegătorilor în timpul proceselor electorale, adică la cumpărarea voturilor. Proporțiile coruperii au ieșit la suprafață la referendumul privind integrarea europeană și la alegerile prezidențiale din toamna lui 2024, când a existat pericolul real, fără precedent de altfel în Republica Moldova, ca un scrutin popular să fie deturnat. În spatele fenomenului coruperii politice și electorale se află oligarhul fugar de la Moscova Ilan Șor, ghidat de oamenii Kremlinului și serviciile speciale rusești. În perspectiva viitoarelor alegeri parlamentare, este în interesul Chișinăului ca instituțiile statului să asigure securitatea votului popular, astfel încât rezultatele scrutinului să fie în conformitate cu voința alegătorilor moldoveni, să nu fie influențat de ingerințele rusești. În funcție de modul în care instituțiile statului vor avea capacitatea să securizeze votul cetățenilor, diminuând la maxim fenomenul corupției politice în timpul alegerilor, va depinde evoluția parcursului european al Chișinăului, subliniază Ion Tăbârță.

Asigurarea unor alegeri libere, corecte și neinfluențate din exterior va crește șansa Republicii Moldova să rămână un stat democratic și să-și continue cursul spre UE și după extrem de importantul scrutin parlamentar din a doua jumătate a acestui an.

Rusia – raiul penalilor fugari, titrează ZDG. Recent, un deputat condamnat de prima instanță la 12 ani de închisoare într-un dosar de corupere pasivă a reușit să dea bir cu fugiții, fiind ajutat (atenție!) de Ambasada  Rusă la Chișinău. Mai mult, chiar în ziua condamnării acestuia, mass-media a aflat că deputatul a obținut cetățenie rusă, lucru confirmat chiar de presa afiliată Kremlinului.  Este vorba despre deputatul tranfug Alexandr Nesterovschi. Tot prin intermediul reprezentanților F. Ruse intenționa să iasă din țară și bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, încercând să meargă pe urmele „instructorului” său, Ilan Șor, care și-a „luat zborul” din R. Moldova încă în 2019.  Nu doar cetățeni ai R. Moldova aflați în conflict cu legea s-au refugiat în F. Rusă. Kremlinul a avut un rol activ și în fuga fostului președinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici. Și alți foști deputați ucraineni aflați în conflict cu legea și-au găsit refugiul în F. Rusă, printre aceștia fiind și Viktor Medvedciuk, fost deputat și om de afaceri ucrainean, acuzat de înaltă trădare și tentativă de exploatare ilegală a resurselor naturale în Crimeea, anexată de Rusia. Toți cei enumerați mai sus  se află în conflict cu legea și sunt condamnați la ani grei de închisoare, iar pe de alta, toți au evadat în F. Rusă. Iar interesul Rusiei este ca prin intermediul acestor penali fugari, să se implice direct în destabilizarea situației în țările vecine, fapt ce-i permite să dețină controlul în aceste țări, dar și să pună ulterior stăpânire asupra altor state.

Europa Liberă anunță că Uniunea Europeană urmează să aprobe pe 9 aprilie al doilea și cel mai mare pachet de ajutoare militare letale acordat vreodată Chișinăului. Decizia urmează a fi luată în vreme ce SUA se pot retrage treptat din sprijinirea directă a sectorului de apărare al R. Moldova. Ambasadorii UE urmează să-și dea acordul pentru un ajutor de 20 de milioane de euro pentru achiziția a aproximativ opt sisteme de apărare aeriană cu rază scurtă, constând în lansatoare și circa 24 de rachete. Decizia este una semnificativă, având în vedere că R. Moldova este, prin Constituție, o țară neutră, iar până recent, sprijinul oferit de UE era considerat „non-letal”, incluzând vehicule militare, echipamente de supraveghere aeriană și sisteme de securitate cibernetică.