Documentul, care a fost consultat de Reuters și a circulat în rândul oficialilor UE, propunea încorporarea unor părți din Bosnia și Herțegovina în Serbia și Croația, pentru a ajuta la integrarea în UE a acestor regiuni.

Discuția i-a alarmat pe bosniaci, care au perceput-o ca pe o amenințare la unitatea teritorială a țării, la două decenii după ce conflicte etnice au dus la război în regiune.

Reuters nu a reușit să verifice independent autenticitatea notei, care nu a fost asumată oficial de nicio țară.

"Nu suntem absolut deloc favorabili vreunei schimbări a frontierelor", a declarat în cadrul unei conferințe de presă purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene Eric Mamer.

Două foste republici iugoslave, Croația și Slovenia, au reușit să adere la UE, iar Muntenegru, Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia, Albania și Kosovo au și ele speranțe de aderare.

UE susține că ele trebuie să-și rezolve mai întâi conflictele cu vecinii și să realizeze progrese în reformele democratice înainte de a adera la blocul comunitar. Acesta își dorește însă să mențină legături strânse cu regiunea din vecinătatea sa, unde Rusia și China își sporesc și ele influența, notează Reuters.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat luni, după ce a avut convorbiri cu președintele sârb Aleksander Vucic la Bruxelles că UE vrea "să continue să vadă evoluții pozitive în respectarea statului de drept" în Serbia, în cadrul negocierilor de aderare.

Cei doi au discutat și despre convorbirile Belgradului cu Kosovo, o țară care în trecut a fost parte a Serbiei și a cărei independență nu este recunoscută de mai multe state UE, printre care și România.

Liderii din Macedonia de Nord și Kosovo sunt și ei așteptați la Bruxelles în această săptămână.

Von der Leyen a spus că blocul comunitar ar susține construcția unei căi ferate între Belgrad și Macedonia de Nord, ale cărei speranțe de a începe oficial negocierile de aderare cu UE au fost spulberate anul trecut de un veto din partea Bulgariei.

Cei care susțin ideea de a răsplăti Skopje pentru reglementarea chestiunii numelui cu o altă țară UE, Grecia, speră că venirea unui nou guvern la Sofia ar putea duce la o schimbare de direcție din acest punct de vedere, dar având în vedere criza politică de la Sofia nu se întrevede o astfel de evoluție imediată.