Această „reexaminare aprofundată” intervine în timp ce „regiunile din sud și din est (ale UE) sunt în flăcări”, a explicat șefa diplomației europene, Federica Mogherini, în timpul unui briefing la Bruxelles, relatează Agerpres.

„Regiunea noastră s-a schimbat mult în ultimii ani, fiind scena unor evenimente, în mod cert, dramatice”, a subliniat Mogherini, cu referire la criza ucraineană, haosul politic și securitar din Libia, conflictul israeliano-palestinian sau războiul din Siria.

„Numeroase state au dat de înțeles că, în opinia lor, o schimbare era necesară”, a declarat, la rândul său, comisarul european pentru politica de vecinătate și negocieri pentru extindere, Johannes Hahn.

Unul dintre exemplele cele mai cunoscute ale politicii de vecinătate a UE este Acordul de asociere cu Ucraina, care include și un acord de liber schimb. Moscova l-a denunțat cu mult timp în urmă, văzând în acest acord o intruziune în sfera sa de influență și un obstacol comercial în calea exporturilor sale.

Refuzul de a semna acest acord, în noiembrie 2013, a provocat manifestații în Euromaidan împotriva președintelui prorus Viktor Ianukovici, care a fugit din Ucraina în februarie, chiar înainte ca Rusia să anexeze Crimeea și ca rebelii separatiști să-și înceapă ofensiva în est.

În opinia unora, UE a semănat germenii acestui conflict, neanticipând repercusiunile geopolitice a ceea ce era considerat la Bruxelles drept un acord pur tehnic și comercial, o analiză contestată de Mogherini, care a dat asigurări că „nicio politică europeană nu vizează confruntarea”. „Ușa unei cooperări europene cu Rusia rămâne deschisă”, a insistat șefa diplomației europene.

În timp ce politica de vecinătate europeană — dotată cu 15,4 miliarde de euro în perioada 2014-2020 — se concentra până acum pe comerț, cooperare economică și liberalizare în materie de vize, noi domenii de cooperare, în securitatea energetică sau în lupta împotriva terorismului și crimei organizate, au fost avansate de Hahn și Mogherini.

Mai multă „flexibilitate” va fi oferită țărilor vecine, ceea ce se potrivește „aspirațiilor” lor. „Trebuie făcut în așa fel încât țările să nu fie nevoite să aleagă între est și vest, ci să-și poată alege forma de cooperare”, a insistat Mogherini, în timp ce apropierea de UE se află într-un punct mort în Belarus, Armenia și Azerbaidjan, care au preferat o cooperare aprofundată cu Rusia.

După patru luni de consultări, Comisia Europeană va publica în toamnă această nouă politică față de vecinii săi din sud (Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Libia, Maroc, teritoriile palestiniene, Siria și Tunisia) și din est (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina).

Două summituri, la Barcelona în 13 aprilie și la Riga în 21-22 mai, vor fi consacrate noii politici de vecinătate.