Ungaria indicase inițial că dorește eliminarea a nouă personalități ruse de pe această listă neagră, care cuprinde în total peste 2.400 de persoane fizice și entități rusești, printre care figurează și președintele Vladimir Putin și mai mulți membri ai guvernului său.

Sursele diplomatice au confirmat că magnatul ruso-israelian Mihail Fridman, acționar al LetterOne, cel mai mare acționar al DIA Supermarket Group, despre care se știe că are legături strânse cu președintele rus Vladimir Putin, conform dpa, rămâne pe lista cu sancțiuni.

Potrivit deciziei autorităților europene, legăturile strânse ale lui Viaceslav Moshe Kantor cu Putin l-au ajutat pe acesta să își asigure o avere considerabilă. Kantor și-a exprimat sprijinul și prietenia pentru Putin în numeroase ocazii și a menținut relații bune cu Kremlinul.

Budapesta a condiționat acceptul său pentru prelungirea sancțiunilor de eliminarea mai multor nume de pe lista neagră, însă la Bruxelles existau temeri că îndepărtarea anumitor persoane-cheie ar putea afecta eficiența generală a acestor măsuri restrictive.

Alte delegații au cerut de asemenea ca sancțiunile să nu fie extinse împotriva unor persoane concrete, în timp ce alții au insistat ca niciun nume să nu fie eliminat de pe listă.

Unele voci au susținut că ridicarea sancțiunilor ar putea oferi altor ruși argumente pentru o acțiune în justiție împotriva măsurilor punitive ale UE.

Într-un final, extinderea sancțiunilor a fost posibilă după ce s-a ajuns la un acord echilibrat cu unanimitate de voturi, au declarat sursele. Acestea vor fi valabile până pe 25 septembrie a.c.

Printre persoanele eliminate de pe lista cu sancțiuni figurează Vladimir Rașevski, fost CEO al grupului EuroChem, unul dintre cei mai mari producători mondiali de îngrășăminte minerale, Gulbahor Ismailova, sora lui Alișer Usmanov, un oligarh pro-Kremlin, și Viaceslav Moșe Kantor, acționar major al Acron Group, cotat la bursă, unul din cei mai mari producători de îngrășăminte din Rusia.

Toți sunt oligarhi care fac parte din cercul apropiat al președintelui Putin și ale căror companii oferă venituri semnificative statului rus.

În plus, nu au fost extinse sancțiunile împotriva SA Uzinele Degtiarev, companie de apărare care furnizează armament forțelor armate ruse, în special rachete și lansatoare de rachete.

Sancțiunile urmau să expire la sfârșitul zilei de sâmbătă, 15 martie, dacă statele membre UE nu ar fi ajuns la un acord în unanimitate.

Măsurile restrictive în vigoare prevăd restricții de călătorie, înghețarea activelor și blocarea accesului la tranzacții, fonduri sau alte resurse economice în spațiul blocului comunitar.

UE a adoptat aceste sancțiuni ca răspuns la ceea ce numește agresiunea militară nejustificată și neprovocată a Rusiei în curs de desfășurare împotriva Ucrainei.

Pe lângă aceste măsuri restrictive, UE a aprobat deja 16 pachete de sancțiuni (sectoriale și țintite) împotriva Rusiei de când a început invazia sa pe scară largă în Ucraina, pe 24 februarie 2022.

Liderii UE intenționează să abordeze situația din Ucraina împreună cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, la un summit preconizat pentru joia viitoare la Bruxelles, la care va fi discutată și posibilitatea unui armistițiu de 30 de zile în urma contactelor diplomatice inițiate de Statele Unite.

Separat, guvernul Norvegiei a anunțat vineri punerea în aplicare a două noi pachete de sancțiuni împotriva Rusiei ca răspuns la represiunea împotriva societății civile din această țară și la încercările Moscovei de a submina democrația și securitatea în Europa, potrivit EFE.

„Norvegia condamnă atacurile Rusiei asupra democrației și drepturilor omului atât în interiorul, cât și în afara granițelor sale și sprijină măsurile Uniunii Europene pentru contracararea lor”, a declarat ministrul norvegian de externe, Espen Barth Eide, într-un comunicat.

Noile sancțiuni constau în înghețarea activelor deținute de 35 de persoane și patru companii rusești și conțin unele ajustări interne în comparație cu sancțiunile UE, potrivit comunicatului oficial.