Una dintre clauzele Articolului 7 din tratatul UE prevede că, dacă liderii europeni ajung la concluzia că un stat membru al Uniunii Europene încalcă în mod sistematic normele fundamentale ale democrației, Consiliul European poate decide suspendarea unora dintre drepturile sale, curm ar fi dreptul de vot sau dreptul de reprezentare. Rezoluția a fost susținută de 345 de europarlamentari, 104 au votat împotrivă, 29 s-au abținut, scrie sursa citată.

Încălcarea statului de drept, autocrație și șantaj comunitar

La baza adoptării acestei rezoluții atât de dure a stat deteriorarea situației statului de drept din Ungaria în ultimii ani. Acest lucru a avut un impact negativ asupra situației „grupurilor vulnerabile, inclusiv femei, persoane LGBTIQ+, romi, migranți, solicitanți de azil și refugiați”, dar și libertatea presei. „În ultimul deceniu, Ungaria s-a transformat într-un regim hibrid de autocrație electorală”, se precizează în rezoluție.

Separat, europarlamentarii au reamintit în document că, din cauza „opoziției premierului ungar”, Consiliul European nu a putut adopta modificări la bugetul UE în timpul summitului din decembrie 2023, ceea ce „periclitează continuitatea și predictibilitatea asistenței financiare acordată Ucrainei.”

Rezoluția numește aceste acțiuni ale șefului guvernului ungar, Viktor Orban, „o lipsă totală de respect și o încălcare a intereselor strategice ale UE”. „În nicio circumstanță UE nu poate fi supusă șantajului și comerțului cu interesele sale strategice și interesele aliaților săi, abandonând propriile valori”, notează documentul.

Deputații au cerut Consiliului European să adopte imediat modificări la bugetul UE -  care includ și asistență financiară acordată Ucrainei în valoare de 50 de miliarde de euro în următorii patru ani - în cadrul summitului extraordinar al UE, care va avea loc pe 1 februarie la Bruxelles.

Verificarea legalității alocării celor 10 miliarde de euro pentru Ungaria

Decizia Comisiei Europene de a debloca 10 miliarde de euro din fonduri UE pentru Ungaria în decembrie anul trecut este considerată regretabilă de către membrii Parlamentului European.

În opinia lor, această decizie nu a fost justificată în mod corespunzător și „chiar după ultimele reforme, Ungaria nu îndeplinește standardele de independență judiciară”. În acest sens, Parlamentul European a încredințat Comisiei pentru Afaceri Juridice „să ia rapid măsurile necesare” pentru a analiza decizia Comisiei Europene de a debloca 10,2 miliarde de euro pentru Ungaria și de a verifica legalitatea acestei decizii la Curtea de Justiție a UE.

Începând cu luna iulie a acestui an, președinția UE ar trebui să treacă de la Belgia la Ungaria. Cu toate acestea, europarlamentarii și-au exprimat îndoielile cu privire la faptul că Budapesta va fi capabilă să „îndeplinească în mod adecvat” aceste funcții, întrucât autoritățile maghiare „nu respectă normele legislației europene și valorile consacrate în Articolul 2 din tratatul UE, precum și principiile cooperării sincere.”

Deputații consideră, de asemenea, că este timpul să se pună capăt „abuzurilor dreptului de veto și șantajului” din instituțiile UE și au cerut statelor membre să „înceapă imediat o procedură de reformare a procesului decizional în cadrul Consiliului European”, care funcționează în prezent pe principiul unanimității.