Potrivit operatorilor de telefonie mobilă, această taxă nu mai este relevantă. Or, impozitul a fost instituit în anul 2000 și se percepea ca o taxă pentru servicii de lux. Astăzi însă telefonia mobilă nu mai reprezintă un lux și agenții economici solicită anularea acestei taxe.

Autoritățile mențin o taxă discriminatorie

În cadrul unor dezbateri la Consiliul Economic pe lângă prim-ministru, Viorica Dumbrăveanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătății și Protecției Sociale a menționat că din sursele care vin din această taxă în Fondul republican, sunt finanțate proiecte cum ar fi, alocarea indemnizațiilor unice pentru veteranii de război, ajutoare materiale unice pentru școlarizare etc.

Reprezentantul Ministerului Finanțelor a menționat în cadrul ședinței doar că 90% din sursele Fondului, sunt asigurate de această taxă de 2,5%. Participanții de la dezbateri au venit cu o solicitare către Ministerul Finanțelor de caută o soluție alternativă de suplinire a Fondului Republican de susținere a populației.

Nu este prima dată când Consiliul Economic se ocupă de acest subiect. Un an în urmă acest consiliu promitea că un proiect final privind modificarea legislației ce ține de achitarea taxei de 2,5% va fi trimis spre aprobare Parlamentului până la sfârșitul anului 2017.

Printre "viciile" ce urmau să fie taxate suplimentar se numără comerțul cu țigări și alcool, jocurile de noroc, tranzacțiile cu imobile mai mari decât o anumită suprafață, telefoanele mobile mai scumpe, adică de lux, automobilele cu o capacitate mai mare a motorului etc. Cu toate acestea taxa este menținută, pentru că autoritățile nu găsesc o altă sursă pentru a finanța acest Fond.

Anterior cele trei companii de pe piața de telefonie mobilă (Orange, Moldcell și Moldtelecom) au solicitat anularea acestei taxe, pentru că nu mai este relevantă. 

"Considerăm discriminatorie aplicarea acestei taxe pe veniturile din prestarea serviciilor de telefonie mobilă, care nu constituie servicii de lux, ci de strictă necesitate, aceste fiind consumate inclusiv de către populația social vulnerabilă (copii/bătrîni, etc), susținea în trecut Asociația Investitorilor Străini (FIA) într-o scrisoare adresată Ministerului Finanțelor.

În același timp pe parcursul ultimilor ani, pe diverse platforme de business și guvernamentale, se discută propunerea privind substituirea taxei în mărime de 2,5% aplicată serviciilor de telefonie mobilă cu o taxă în mărime de 1,5% pentru serviciile de comunicații electronice. O altă soluție propusă era aplicarea unei astfel de taxe și față de alți agenți economici, în special bănci.

Unde dispar banii

Menținerea acestei taxe semnifică că în continuare cei peste 4 milioane de clienți ai operatorilor de telefonie mobilă, adică toată populația adultă și copii vor contribui la un fond, banii căruia sunt cheltuiți netransparent, iar o parte din bani se duc nu conform destinației.

Așa au constatat controlorii de la Curtea de Conturi, care au efectuat la finele anului 2017 un audit la Fondurile de susținere socială a populației (FSSP) pentru perioada 2015-9 luni ale anului 2017.

Astfel în această perioadă în Fondul Republican și cele locale s-au acumulat circa 360 de milioane de lei: 129,15 milioane lei în 2015, 130,27 milioane - în 2016 și 99,47 milioane lei - în 9 luni ale anului 2017.

Auditorii au constatat că de exemplu în anii 2015-2016, la finele anului bugetar, solduri de circa 28 de milioane lei (circa 11% din venituri) acumulate de către fondurile de susținere socială a populației, au fost retrase în bugetul de stat.

"Aceste circumstanțe au generat dificultăți în activitatea organului executiv al Fondului republican și nedispunerea de resurse pentru acordarea ajutoarelor materiale potențialilor beneficiari, deoarece volumul mijloacelor distribuite sunt direct proporționale cu volumul veniturilor disponibile", se constată în raportul de audit.

Aflați mai multe, pe Mold-Street.com