''Așa-numita curbă în formă de 'J' a relației dintre boli cardiovasculare și consumul de alcool, ce sugerează anumite beneficii pentru sănătate în urma consumului redus până la moderat de alcool este cel mai mare mit aflat în circulație de când ni s-a spus că fumatul ne face bine'', a declarat specialistul în afecțiuni cardiovasculare Rudolph Schutte de la Anglia Ruskin University (ARU) din Marea Britanie.

Problema, sugerează echipa de cercetători de la ARU și de la University College London, este că multe persoane care nu consumă alcool îl evită din cauza stării lor actuale de sănătate și, prin urmare, atunci când suferă un infarct sau alte probleme coronariene, acest lucru nu este asociat cu faptul că ei nu beau, nefiind sugestiv pentru faptul că un consum al unei cantități mici sau moderate de alcool ar avea rol protector.

Cercetătorii au analizat date cuprinse îintr-o vastă bază de informații biologice din Marea Britanie, numită UK Biobank, asociate unui număr de 333.259 de consumatori de alcool și 21.710 de persoane care nu au băut niciodată alcool. Ei au analizat aproape șapte ani de date, concentrându-se asupra momentelor în care participanții s-au confruntat cu un eveniment cardiovascular, o afecțiune cardiologică sau o boală cerebrovasculară.

Echipa a exclus persoanele care au consumat alcool însă au renunțat la acest obicei, încercând să limiteze astfel datele de la persoanele care ar fi putut înceta să bea alcool din cauza stării lor de sănătate. În ciuda acestui fapt, cei care nu consumaseră alcool niciodată erau mai în vârstă, aveau un indice de masă corporală (IMC) mai ridicat, o tensiune arterială mai mare și erau mai puțin activi comparativ cu grupul care consuma alcool. ''Folosirea acestei strategii analitice permite autorilor să raporteze protecția cardiovasculară generală conferită de alcool'', a notat echipa în acest studiu. ''În cohorta noastră, cei care nu au băut niciodată au fost mai în vârstă, mai puțin activi fizic, au avut un indice de masă corporală mai mare și au fost mai puțin înstăriți din punct de vedere socioeconomic. Chiar și după ajustarea realizată luând în calcul acești factori de risc cardiovascular, cei care nu au băut niciodată alcool au prezentat un risc cu 31%, 51%, respectiv 46% mai mare de a suferi un eveniment cardiovascular, boală cardiacă ischemică, respectiv o afecțiune cerebrovasculară'', au adăugat cercetătorii.

Așadar, pentru a elimina acești factori ce pot induce confuzie, echipa a comparat ulterior persoanele care consumau cele mai mici cantități de băuturi alcoolice cu cei care beau mai mult și a descoperit că vinul avea un efect minim de protecție împotriva bolii cardiace ischemice, însă nu a fost asociat cu alte probleme cardiovasculare.

Pentru alte produse alcoolice, cum ar fi berea și băuturile spirtoase, chiar și în cazul persoanelor care consumau mai puțin de 14 unități de alcool pe săptămână - nivelul maxim recomandat în ghidurile sanitare din Marea Britanie - efectele sunt mult mai evidente. ''În cazul consumatorilor de bere, cidru și spirtoase, chiar și cei care beau sub 14 unități pe săptămână au prezentat un risc ridicat de a ajunge la spital în urma unui eveniment cardiovascular ce implică inima sau vasele de sânge'', a declarat Schutte.

''Deși auzim multe despre băutorii de vin care au un risc mai redus de boală coronariană, datele noastre arată că riscul lor de a prezenta alte evenimente cardiovasculare nu este redus'', a adăugat el.

În SUA, Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) recomandă ca adulții să opteze pentru a nu consuma alcool sau, în cazul în care este vorba despre o zi în care aceștia aleg să bea, să se limiteze la două porții standard pe zi pentru bărbați sau o porție standard pentru femei. Potrivit site-ului CDC, o porție standard este echivalentă cu 14 grame de alcool pur (care se regăsesc, spre exemplu, în 340 ml de bere cu conținut de 5% de alcool, 236 ml de bere cu conținut de 7% de alcool, 147 ml de vin cu 12% alcool sau 44 ml - un ''shot'' - de tărie cu 40% alcool, precum gin, rom, vodcă sau whisky.

''Părtinirile încorporate în dovezile epidemiologice maschează sau subestimează pericolele asociate consumului de alcool. Când aceste părtiniri sunt luate în considerare, efectele adverse chiar și ale consumului redus de alcool sunt dezvăluite'', a spus Schutte. ''Evitarea acestor părtiniri în cercetările viitoare ar atenua confuzia actuală și, sperăm, ar duce la o consolidare a liniilor directoare, în vederea reducerii îndrumărilor actuale asociate alcoolului'', a adăugat el.

Studiul a fost publicat în jurnalul științific Clinical Nutrition.