O echipă de cercetători de la Los Alamos National Laboratory a descoperit că, la fiecare 50 de țigări fumate, există o mutație ADN pentru fiecare celulă din plămâni. Astfel, de-a lungul unui an o persoană care fumează un pachet pe zi (20 de țigări) are 150 de mutații suplimentare pe celulă în plămâni, 97 de mutații pe celulă în laringe, 23 în gură, 18 în vezica urinară și șase la ficat, potrivit unui studiu apărut în publicația ScienceDaily.

Astfel că studiul dezvăluie o legătură directă între numărul de țigări fumate în timpul vieții și numărul mutațiilor din ADN-ul tumoral. Cele mai multe mutații au fost semnalate la nivelul plămânilor însă, și alte tumori din restul părților corpului conțineau mutații asociate fumatului. Prin urmare, organele care intră în contact direct cu fumul de țigară sunt cele mai expuse acestor riscuri, însă nici celelalte nu sunt ferite deoarece sunt afectate indirect.

Cancerul este provocat de mutațiile celulelor de ADN

După ce au analizat 5.000 de tumori comparând cancerul fumătorilor cu cel al nefumătorilor, cercetătorii au descoperit mutații specifice în ADN-ul fumătorilor și au calculat numărul mutațiilor descoperit în diferitele forme de cancer. Dacă o persoană fumează pe parcursul unui an câte un pachet de țigări zilnic are 150 de mutații genetice în fiecare celulă din plămâni.

"Până acum aveam multe dovezi epidemiologice care dovedeau că fumatul provoacă tumori, dar acum putem observa și modificările generate de fumul de țigară în structura ADN-ului. Făcând aceste cercetări am observat că persoanele care fumează un pachet de țigări pe zi dezvoltă în medie peste 150 de mutații genetice la plămâni pe parcursul unui an. Acest lucru oferă o explicație logică a faptul că fumătorii au un risc foarte mare de a dezvolta cancer la plămâni", explică Dr Ludmil Alexandrov, autorul studiului.

Toate aceste modificări pot să nu pară periculoase la o primă vedere, însă ele generează degradări la nivel celular în lanț, afectând și celulele altor organe, mărind astfel riscul de a dezvolta tumori maligne.

Potrivit cercetărilor sunt aproximativ 600 de ingrediente într-o țigară, la care se adaugă alte 7000 de substanțe chimice care se degajă după aprinderea ei. Dintre acestea, trebuie să știi că cel puțin 69 s-au dovedit a avea efect cancerigen și multe sunt extrem de otrăvitoare, avertizează Asociația Americană a Plămânilor. O problemă majoră a țigărilor este că ele conțin sute de alte ingrediente, nu numai cele naturale din planta de tutun. Ceea ce complică acest lucru și mai mult este că respectivele chimicale, atunci când ard, formează alte chimicale care au și ele efecte nocive asupra sănătății.

"Fumatul este ca ruleta rusească: cu cât joci mai mult, cu atât mai mare e șansa de dezvolta mutații canceroase. Cu toate acestea, vor exista întotdeauna oameni care fumează mult, dar în cazul cărora mutațiile nu lovesc genele potrivite”, spune Ludmil Alexandrov, unul dintre coautorii studiului citat de eva.ro.

Vestea bună este că odată ce renunți la fumat și aceste mutații genetice încetează să se mai producă, după cum susțin cercetătorii. Numeroase studii arată că persoanele care au renunțat la fumat la vârsta de 30 de ani aproape elimină riscul unui deces prematur, în vreme ce cei care au renunțat la 50 de ani doar și-au înjumătățit acest risc.

De asemenea, trebuie să știi că abia după un an de la ultima țigară, nevoia de a fuma dispare, iar pielea începe să capete strălucire și să fie elastică. Riscul de boli de inimă este redus cu 50%.

La 5 ani după ce te-ai lăsat de fumat, circulația sângelui revine la normal, iar riscul de accident vascular cerebral este la fel de diminuat precum cel a nefumătorilor. De asemenea, sistemul nervos și cel imunitar încep să funcționeze tot mai bine.

Riscul de cancer la plămâni este de două ori mai mic decât al unui fumător înrăit abia după 10 ani de la ultima țigară. De asemnenea, și riscul de cancer la gură, gât, esofag, rinichi și pancreas este mult mai redus dacă te-ai lăsat de fumat de 10 ani de zile.