Studiul, publicat săptămâna aceasta în revista Scientific Data, „are implicații practice pentru siguranța și întreținerea infrastructurilor țării”, a explicat Vasiliki Mouslopoulou pentru agenția de greacă de presă ANA.

„Rețelele rutiere, podurile, barajele și stațiile de generare a energiei electrice trebuie proiectate având în vedere înțelegerea distribuției surselor active de cutremure care pot provoca mișcări de teren”, a explicat acest geolog pentru Observatorul Național din Atena.

„Grecia este țara cea mai activă seismic din Europa, deformată de un sistem dinamic de subducție și de cea mai rapidă derivă a continentelor din lume”, conform studiului.

Baza de date, numită AFG (Active Faults Greece), listează 3.815 urme de falii, grupate în 892 de falii, dintre care jumătate sunt înregistrate pentru prima dată. Peste 2.000 de urme de falie sunt clasificate ca active.

În luna mai, un cutremur puternic cu magnitudinea de 6,1 a lovit insula grecească Creta și a fost resimțit până la Atena.

În ianuarie și februarie, insula Santorini, o destinație turistică importantă din Marea Egee, a înregistrat o activitate seismică excepțională, sute de cutremure ducând la evacuarea a mii de locuitori timp de luni de zile.