La parterul unei clădiri fără pretenții din Ness Ziona, în centrul Israelului, un restaurant numit sugestiv ”The Chicken” (”Puiul”) servește burgeri într-un cadru inedit în care, dincolo de încăperea elegantă, iluminată discret, oaspeții pot să vadă prin ferestre laboratorul în care tehnicienii lucrează în spatele unor cuve mari din inox.

”Este pentru prima dată în lume când se poate gusta carne cultivată în laborator observând în același timp procesul de producție”, a declarat entuziasmat Ido Savir, directorul companiei SuperMeat.

În laboratorul său, celulele extrase din ouă de pui fertilizate sunt cultivate în bioreactoare și hrănite cu lichide de origine vegetală bogate în proteine, grăsimi, zahăr, minerale și vitamine. Datorită acestor lichide nutritive, celulele se dezvoltă la fel ca în corpul animalului și devin țesut muscular și grăsime.

În așteptarea omologării

La sfârșitul procesului, lichidul este îndepărtat din reactorul din care este colectată carnea artificială. Rezultatul: ajunge în farfurie.

”A fost delicios”, a declarat Gilly Kanfi, care s-a descris drept ”carnivoră”.

”Dacă nu știam, aș fi crezut că este un burger de pui ca oricare altul”, a precizat locuitoarea din Tel Aviv, care a gustat de asemenea pachețele de primăvară preparate cu astfel de carne de pui.

Ea a făcut rezervare cu câteva luni pentru a fi cobai la restaurantul care nu și-a taxat clienții pentru această experiență culinară.

Carne de pui artificială a fost servită în decembrie la un restaurant din Singapore. Iar prima friptură ”in vitro”, concepută din celule stem de vacă de un om de știință olandez de la Universitatea Maastricht, Mark Post, a fost prezentată în 2013. De atunci au fost create mai multe întreprinderi în acest sector.

Aflat la conducerea SuperMeat, israelianul Ido Savir, om de știință vegan, consideră că se află în ”prima linie a unei revoluții alimentare” ce urmărește să producă hrană, limitând în același timp impactul asupra mediului.

Carnea in vitro este o modalitate prin care s-ar putea ”crește securitatea alimentară în întreaga lume, printr-un proces durabil, prietenos cu animalele și eficient”, a a spus el.

Aceasta face posibilă ”reducerea cantității de teren, de apă și de multe alte resurse utilizate” pentru producția de carne, a continuat Savir adăugând că procesul de creștere intensivă a animalelor este o sursă de metan, un gaz ce contribuie la efectul de seră.

Producția mondială de carne se preconizează că va crește cu 15% până în 2027, a indicat în 2018 FAO, agenția ONU pentru alimentație și agricultură.

Persistă, totuși, întrebări cu privire la impactul real asupra mediului al producției de carne în laborator, în special în ceea ce privește consumul de energie, și la siguranța sanitară.

Ido Savir speră să obțină omologările necesare pentru a vinde carnea de pui în Israel și chiar în străinătate. Compania sa poate produce sute de kilograme de carne în fiecare săptămână, a declarat el pentru AFP.

”Incredibil”

Annabelle Silver, care nu mai mâncase produse din carne de câțiva ani, a declarat că ”este incredibil” să ai carne în farfurie fără să te simți vinovat pentru bunăstarea animalelor. ”Unul dintre motivele pentru care am devenit vegetariană este acela că (industria cărnii) nu este etică, nu este sustenabilă”, a explicat ea.

Însă puiul in vitro este carne? Vegetarienii nu sunt singurii care își pun această întrebare în Israel, unde mulți localnici respectă regulile cușer, codul alimentar al iudaismului.

Rabinul Eliezer Simcha Weisz, membru al Marele Rabinat al Israelului, consideră că obținerea cărnii care respectă mediul și animalele ar putea rezolva unele ”probleme din lume” și că puiul de laborator ar putea fi etichetat în curând cușer.

Pentru Tal Gilboa, activistă vegană care l-a consiliat pe fostul prim-ministru Benjamin Netanyahu asupra problemelor alimentare, carnea cultivată în laborator trebuie să fie mai presus de toate un prim-pas către vegetarianism.

”Populația lumii crește cu o viteză nebună”, iar singura modalitate de a răspunde la aceasta va fi ”prin tehnologie”, a declarat ea.