Analiza a vizat 61 de canale cu cele mai mari audiențe din spațiul informațional moldovenesc. Dintre acestea, 28 aparțin unor surse media sau influenceri cunoscuți, iar 33 au proprietari necunoscuți.

Una dintre tacticile folosite mai frecvent decât anterior este distribuirea unor videoclipuri cu imagini și text în limba engleză, prezentate ca dovezi că jurnaliști străini ar fi scris despre Moldova. În realitate, fie nu există astfel de articole, fie acestea au un conținut diferit de cel sugerat în postare.

Monitorii subliniază că tematica dezinformării a rămas, în mare parte, neschimbată. Și în a doua jumătate a lunii august au circulat narațiuni alarmiste precum: presupusa intervenție a soldaților NATO după alegeri, trimiterea moldovenilor la război în Ucraina, reticența europenilor față de aderarea Moldovei la UE sau față de continuarea finanțării proiectelor din țară.

Mediacritica, portalul educațional al CJI, semnalează și cazuri absurde, precum prezentarea unui incident sângeros petrecut în Italia – în care victima, un cetățean moldovean, ar fi fost înjunghiat de un ucrainean – drept o presupusă reacție violentă la criticile formulate împotriva Maiei Sandu.

Potrivit CJI, monitorizarea relevă existența unei rețele de dezinformare care are ca strategie livrarea constantă de conținut, practic la minut, indiferent dacă informația este complet falsă sau parțial adevărată. Esențial este ca în postări să apară cuvinte-cheie în contexte negative, în frunte cu numele „Maia Sandu”.

Această intensificare a frecvenței falsurilor este pusă pe seama interesului electoral sporit, ținta principală fiind publicul cu viziuni antieuropene, dar și segmentul de alegători nehotărâți, precizează Centrul pentru Jurnalism Independent.