Din pricina rețelelor sociale, doi din trei părinți din SUA cred că a fi mamă sau tată astăzi este mai dificil decât era acum 20 de ani.

„Rețelele sociale pot dăuna profund sănătății mintale a copiilor, în special a adolescenților”, avertizează Vivek Murthy, șeful de sănătate publică al Statelor Unite, chirurg general. „Suntem în mijlocul unei crize de sănătate mintală a tinerilor și mă tem că rețelele sociale sunt un factor important al acestei crize, trebuie să o rezolvăm urgent”, a observat el din SUA, unde subiectul este fierbinte, la doar câteva zile după TikTok a fost interzis în Montana, iar Utah a devenit primul stat care a ridicat la 18 ani vârsta necesară pentru a avea acces la un cont de social media fără acordul explicit al părinților.

Într-un raport de 19 pagini, acest medic american de origine indiană, autor printre altele al unei cărți apreciate, „Împreună: puterea de vindecare a conexiunilor umane într-o lume făcută de singurătate”, nu trece cu vederea efectele pozitive ale rețelelor sociale, precum „spațiul de exprimare”, cu „posibilitatea de a crea comunități și rețele pentru schimbul de informații, împărtășirea intereselor”, dar îndeamnă politicienii și companiile să implementeze o protecție mai mare pentru cei mai tineri, amintind că aceștia se află în faze critice ale dezvoltării creierului.

„Este vorba de maximizarea beneficiilor și reducerea daunelor, pentru a crea un mediu mai sigur și mai sănătos pentru copii”.

Se poate influența calitatea somnului

„Adolescenții nu sunt doar adulți mai tineri – a subliniat el într-un interviu pentru New York Times – ci se află într-o fază diferită de dezvoltare și într-o fază critică a dezvoltării creierului”. În special, raportul notează că „utilizarea frecventă a rețelelor sociale poate fi asociată cu modificări în zona creierului care gestionează emoțiile și în cortexul prefrontal (important pentru controlul impulsurilor, moderarea comportamentului social), putând crește sensibilitatea față de recompense și pedepse sociale”.

Platformele de social media sunt pline cu „conținut extrem, neadecvat și dăunător”, inclusiv conținut care „poate normaliza” auto-vătămarea, tulburările de alimentație și alte comportamente autodistructive. Hărțuirea cibernetică este răspândită.

„La începutul adolescenței, când se formează identitățile și un sentiment de valoare de sine, creierul în curs de dezvoltare este deosebit de susceptibil la presiunile sociale”, amintește Murthy. Utilizarea rețelelor sociale poate influența comportamentul alimentar și calitatea somnului. Iar adolescenții care petrec mai mult de trei ore pe zi pe rețelele de socializare au de două ori mai multe șanse de a experimenta simptome de depresie și anxietate. 95% dintre adolescenți au spus că frecventează cel puțin o platformă, iar mai mult de o treime au spus că folosesc mai multe „aproape constant”, potrivit cercetărilor citate în dosar.

Deși vârsta minimă necesară pentru majoritatea site-urilor este de 13 ani, 40% dintre copiii cu vârste cuprinse între 8 și 12 ani le frecventează. Deci, filtrele nu funcționează. Motiv pentru care Murthy le cere politicienilor și companiilor să „acționeze urgent” pentru a proteja tinerii de potențiale pericole.