Lucrările moldoveanului sunt purtate și în acest an, la Carnavalul de la Veneția (Italia), ce se desfășoară în perioada 8-25 februarie, cu participarea a peste trei milioane de vizitatori, transmite MOLDPRES.
 
Victor Vădăvoi confecționează măști deja de cinci ani, după ce un deceniu a muncit în Italia, fiind îndemnat de un producător italian să facă măști din hârtie. Meșterul poate realiza până la o sută  de măști pe zi, în funcție de dimensiunea acestora. „Uneori trimit măști în Italia în fiecare săptămână”, a spus Victor Vădăvoi pentru nordnews.md.

Artistul afirmă că pe piața autohtonă lucrările sale nu și-au găsit aprecierea, însă în Italia sunt foarte solicitate. Totuși, meșterul intenționează să popularizeze această artă și la baștină, iar pentru asta planifică să deschidă acasă un Muzeu al măștilor.

Ideea este susținută și de autoritățile locale care preconizează  să includă atelierul lui Victor Vădăvoi în traseul turistic Glodeni–Cobani. „E foarte bine că pe teritoriul primăriei este un astfel de atelier de măști pe care le vinde peste hotare. Face un ban și creează locuri de muncă, e foarte bine”, a declarat pentru nordnews.md Petru Rusu, primarul satului Dușmani.

Carnavalul de la Veneția este un festival anual sărbătorit în orașul Veneția. Carnavalul se termină odată cu începerea la catolici a Postului Mare, la 40 de zile înainte de Paște, pe data Lăsatului secului de carne, în ziua de dinaintea Miercurii Cenușii. Acest festival este cunoscut în toată lumea datorită măștilor extravagante specifice. Prima documentate care menționează utilizarea de măști in Veneția poate fi găsita încă din secolul al 13-lea.

Există cinci tipuri de măști venețiene: Bauta - care acoperă, de obicei, toată fața, dar există și unele doar până la nivelul gurii, astfel mâncatul, băutul și vorbitul să fie mai ușoare; Columbină - doar pentru jumătatea feței; Moretta - foarte populară printre femeile venețiene; Volto sau Larva - de obicei, albă și este purtată cu o pelerină și o pălărie tricorn; Medico Della Peste - a fost creată de un fizician francez în sec. XVI, Charles de Lorme, care o folosea pentru a se proteja de ciumă atunci când trata bolnavii.