Experimentul a avut loc pe 8 august la National Ignition Facility (NIF), în California și a rezultatul a fost posibil prin concentrarea luminii a 192 de lasere către o țintă de mărimea unei grăunțe care conținea deuteriu și tritiu, forme ale hidrogenului, potrivit sursei citate. 

Ca urmare, efectul a fost să se producă un punct fierbinte de diametrul unui fir de păr și au fost generați 10 cvadrilioane de wați de fuziune, dar numai pentru 100 de trilionimi de secundă. Energia a fost eliberată când atomii de hidrogen au fuzionat în heliu.

Cantitatea de energie este de opt ori mai mare decât cea produsă la experimentele din primăvară și de 25 de ori mai mult decât în 2018.

Fuziunea nucleară este procesul prin care două nuclee atomice reacționează pentru a forma un nou nucleu, mai greu (cu masă mai ridicată) decât nucleele inițiale. Ca urmare a fuziunii se produc și alte particule subatomice.

Fuziunea nucleară este considerată de cei care o susțin ca fiind ”energia viitorului”, fiindcă produce puține deșeuri și zero gaz cu efect de seră.

Fuziunea este diferită de fisiune, care este o reacție nucleară care are drept efect ruperea nucleului în două fragmente de masă aproximativ egală, neutroni rapizi, radiații și energie termică.

Fuziunea este procesul invers: se combină două nuclee atomice ușoare pentru a crea unul greu. Din doi izotopi (variante atonice) de hidrogen rezultă heliu, iar acest proces se produce și în stele, inclusiv în Soarele nostru.

Acest avans anunțat prin experimentul din august plasează cercetătorii nu departe de scopul de a ajunge la ”ignition”, momentul în care energia produsă o depășește pe cea utilizată pentru a provoca reacția.

Au început pregătirile pentru a reproduce experimentul de ”ignition”, dar acesta se va produce peste câteva luni.

Cercetătorii de la NIF consideră că au ajuns la o fază numită "burning plasma", fază în care reacțiile de fuziune furniezează ele însele căldura pentru și mai multă fuziune. Acest lucru este vital pentru ca procesul să se autosusțină.