Cele două ziare americane au avut acces la acest raport de 121 de pagini compilat de anchetatori ONU pentru Consiliul de Securitate.

Potrivit documentului ONU, Erik Prince a trimis mercenari străini și arme în serviciul lui Khalifa Haftar, omul forte din estul Libiei, șeful Armatei Naționale Libiene, când acesta încerca să răstoarne guvernul libian sprijinit de comunitatea internațională în 2019.

Această operațiune, în valoare de 80 de milioane de dolari, prevedea formarea unei echipe de comando pentru a localiza și ucide înalți oficiali libieni, unii dintre ei posibili deținători de pașapoarte europene, relatează The New York Times. Scopul era răsturnarea guvernului recunoscut de ONU cu sediul la Tripoli, condus la acea vreme de Fayez al Sarraj.

Mercenarii ajunseseră în Libia în primăvara anului 2019, în timpul unei ofensive a Armatei Naționale Libiene la Tripoli care s-a încheiat cu eșec din cauza sosirii trupelor turcești în sprijinul guvernului recunoscut de ONU. Când operațiunea a eșuat, mercenarii - britanici, australieni, sud-africani și americani - au fugit în bărci spre Malta, relatează EFE.

Erik Prince, care este și fratele fostului ministru al educației Betsy DeVos, este fondator al companiei private de securitate Blackwater. Vândută unui grup de investiții în 2010 și numită acum Academi, compania paramilitară a fost implicată în încălcări grave ale drepturilor omului în timpul invaziei SUA în Irak din ultimul deceniu. Patru foști agenți ai acesteia condamnați pentru asasinarea a 14 civili irakieni în 2007 la Bagdad au fost grațiați de Donald Trump în decembrie 2020. Prince a fost un aliat entuziast al lui Trump în timpul campaniei sale din 2016 pentru Casa Albă, căreia i-a făcut mari donații.

Acuzațiile din raportul ONU ar putea duce la sancțiuni împotriva lui Prince, între care o interdicție de călătorie, potrivit ziarului american.

La zece ani de la revolta susținută de NATO care a răsturnat regimul lui Muammar Gaddafi în 2011, Libia este încă măcinată de luptele pentru putere, împărțite între două autorități rivale, pe fondul unor implicații externe. Pe 23 octombrie, cele două părți rivale au semnat un acord de încetare a focului permanent cu "efect imediat", după cinci zile de discuții la Geneva sub auspiciile ONU.

La 5 februarie, inginerul și omul de afaceri Abdel Hamid Dbeibah a fost numit prim-ministru interimar, alături de un consiliu prezidențial de tranziție format din trei membri, pentru a asigura tranziția în așteptarea alegerilor naționale din decembrie 2021. 

Sursa:Agerpres