"Un demers simbolic, care riscă să provoace furia Rusiei", opinează The Guardian. "Este foarte probabil ca inițiativa să fie folosită de Moscova drept justificare a afirmațiilor lui Putin că separatiștii proruși ar lupta împotriva unei 'legiuni străine' a NATO", explică ziarul londonez și adaugă că "în primăvară vor sosi și consilieri militari americani". Alertată de pericolul din est, "Lituania anunță reintroducerea serviciului militar obligatoriu", informează cotidianul ungar Nepszava, în vreme ce Le Point constată că "majoritatea rușilor se simt amenințați de Occident". "Conform unui sondaj de opinie, 68% din ruși sunt convinși că țara lor se confruntă cu amenințări militare externe, iar 82% au încredere că armata rusă va face față cu succes acestor pericole", scrie publicația pariziană, cu mențiunea că procentele sunt în creștere substanțială. "Liderii europeni se confruntă cu o dilemă grea", este de părere Newsweek. "Ei pot fie să se dedice susținerii revoluției din Ucraina, fie să comploteze împreună cu Rusia pentru a face din această țară un stat eșuat", explică revista americană, cu mențiunea că "nu există cale de mijloc" - aceasta fiind o iluzie. În privința Ucrainei, amenințarea capătă și alte aspecte: "Banca Națională a Ucrainei a limitat accesul la valuta externă, într-un nou efort de a opri deprecierea hrivnei, în vreme ce președintele rus Putin a amenințat să sisteze livrările de gaze", rezumă Wall Street Journal. Din punctul de vedere al liderului de la Kremlin, citat de agenția de presă Tass, decizia Kievului de a decupla estul Ucrainei de la alimentarea cu gaze "miroase a genocid". Iar noua dispută ruso-ucraineană pe tema plății gazelor naturale înseamnă vești proaste pentru Europa de est, căci "dacă Gazprom închide robinetul, 55% din combustibilul destinat Europei nu va mai ajunge la destinație", scrie publicația Forbes. În aceste condiții, "Europa vrea ca acordurile cu Gazprom să fie convenite cu Bruxelles-ul", evidențiază cotidianul bulgar Dnevnik, cu referire la proiectul Uniunii energetice europene. "Această politică este menită să reducă dependența energetică de livrările de gaze rusești", notează Suddeutsche Zeitung. Iar cotidianul polonez Rzeczpospolita constată că "Putin începe să joace la nivel global". Președintele rus "a impus o schimbare a constituției ucrainene care de facto împiedică integrarea ei în Occident", evidențiază ziarul de la Varșovia, cu explicația că "pe europeni a fost suficient să-i sperie cu un conflict deschis pe Bătrânul continent".

Iar pentru Washington, continuă Rzeczpospolita, liderul de la Kremlin a pregătit o altă provocare, căci "dacă Teheranul va primi într-adevăr sisteme rusești de apărare aeriană, se va putea plasa pe o poziție mult mai categorică în negocirile privind oprirea programului său nuclear". Exact aceste negocieri stau la baza tensionării relațiilor americano-israeliene, după cum scrie presa din Statele Unite. Un acord cu Republica islamică ar fi imperfect, recunoaște Washington Post, dar dacă nu ar fi convenită nici o înțelegere, "SUA și Israelul s-ar confrunta cu opțiunea neplăcută a unui atac asupra instalațiilor iraniene - fără a avea vreo garanție că un astfel de atac ar întârzia Teheranul mai mult de numai câțiva ani", atenționează oficiosul de la Washington. "Premierul israelian refuză invitația democraților americani de a participa la o întâlnire cu ei în timpul vizitei pe care o va face la Washington săptămâna viitoare", relatează cotidianul israelian Haaretz, în vreme ce New York Times o citează pe consiliera președintelui Obama, Susan Rice, potrivit căreia vizita lui Benjamin Netanyahu este "distructivă" pentru relațiile dintre Statele Unite și Israel. Aceasta este "cea mai cinstită recunoaștere venită până acum din partea unei oficialități americane în privința efectului negativ al controversei asupra relațiilor" dintre SUA și statul evreu, remarcă New York Times.