Aceasta nu seamănă nici cu neamul care s-a divizat pentru a forma neanderthalienii, nici cu denisovanii, nici cu noi, sugerând că versiunea noastră actuală a arborelui genealogic uman are nevoie de o altă ramură.

Maxilarul, craniul și oasele picioarelor aparținând acestui om care încă nu a fost clasificat, etichetat HLD 6, au fost descoperite în Hualongdong, în Asia de Est, în 2019.

În anii care au trecut de atunci, experții de la Academia Chineză de Științe (CAS) s-au străduit să potrivească rămășițele cu un neam cunoscut.

Fața homininului este structurată în mod similar cu cea a neamului uman modern, care s-a desprins din Homo erectus în urmă cu 750.000 de ani. Însă lipsa bărbiei individului pare mai degrabă asemănătoare cu cea a unui Denisovan – o specie dispărută de om străvechi din Asia, care s-a desprins din Neanderthalieni în urmă cu peste 400.000 de ani, scrie ScienceAlert.

,,Craniul pare să reflecte trăsături mai primitive”

Lucrând alături de cercetători de la Universitatea Xi’an Jiaotong din China, de la Universitatea din York din Marea Britanie și de la Centrul Național de Cercetare a Evoluției Umane din Spania, cercetătorii de la CAS cred că au descoperit o linie genealogică complet nouă – un hibrid între ramura care ne-a dat oamenii moderni și ramura care ne-a dat alți hominini antici din regiune, precum Denisovanii.

Din punct de vedere istoric, multe fosile din Pleistocen care au fost descoperite în China nu s-au încadrat cu ușurință într-o singură linie genealogică.

Ca urmare, astfel de rămășițe sunt adesea explicate ca fiind variații intermediare pe o cale dreaptă către umanitatea modernă; ca un exemplu arhaic de Homo sapiens, de exemplu, sau o formă avansată de Homo erectus.

Dar această interpretare mai degrabă liniară și simplistă este controversată și nu este acceptată pe scară largă. În timp ce Homo erectus a persistat în Indonezia până în urmă cu aproximativ 100.000 de ani, rămășițele care au fost găsite recent în estul Chinei au o asemănare mai mare cu alte neamuri mai moderne de hominizi.

Calea către oamenii moderni

Anterior, studiile genomice efectuate pe rămășițele de Neanderthal din Europa și Asia de Vest au găsit dovezi ale existenței unei a patra linii de hominin care a trăit în Pleistocenul mediu și târziu. Însă acest grup lipsă nu a fost niciodată identificat oficial în registrul fosilelor.

Maxilarul și craniul fosilizate aparțin unui copil de 12 sau 13 ani și, deși fața sa are trăsături asemănătoare cu cele ale omului modern, membrele, calota craniană și maxilarul ,,par să reflecte trăsături mai primitive”, scriu autorii analizei.

Rezultatele lor complică calea către oamenii moderni. Mozaicul de trăsături fizice găsite la acest hominin antic susține, în schimb, coexistența a trei neamuri în Asia – neamul lui H. erectus, neamul Denisovan și acest alt neam care este ,,apropiat filogenetic” de noi.

Homo sapiens a apărut în China abia în urmă cu aproximativ 120.000 de ani, dar se pare că unele dintre trăsăturile noastre ,,moderne” existau aici cu mult înainte. S-ar putea ca ultimul strămoș comun al lui H. sapiens și al neanderthalienilor să fi apărut în sud-vestul Asiei și să se fi răspândit ulterior pe toate continentele.

Această teorie va trebui acum să fie confirmată de mai multe cercetări arheologice.