Un costum popular al Mariei Tănase, vechi de peste un veac este expus la Muzeul Olteniei

  • 15 Februarie 2017 14:41
Un costum popular al Mariei Tănase, vechi de peste un veac este expus la Muzeul Olteniei

Un costum popular ce a aparținut cunoscutei interprete Maria Tănase este expus la Muzeul Olteniei din Craiova, Secția de Etnografie, costumul fiind unul de sărbătoare, specific zonei Olteniei, pe care artista l-a purtat pe marile scene ale lumii.

Portul popular expus în Casa Băniei, care adăpostește secția de Etnografie a Muzeului Olteniei, datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea și a fost purtat de Maria Tănase pe marile scene din România și din străinătate, scrie MEDIAFAX.

„Acest costum pe care noi îl prezentăm ca obiect de marcă, în luna februarie, la Casa Băniei, este unul dintre costumele de scenă care au aparținut Mariei Tănase, este un costum de sărbătoare, specific zonei Olteniei, vâlnicul de catifea neagră fiind decorat cu motive florale alcătuite din fir metalic argintiu și paiete lucrate pe acele gogoși de vierme de mătase. Este un motiv decorativ specific părții de Sud a Olteniei. Vorbim, de asemenea, de o cămașă populară de sărbătoare din borangic, care este țesută la război orizontal, decorată cu motive alese, cu arnici negru, bumbac, paiete și mărgele și împreună cu brâul alcătuiesc, așa cum spuneam, unul dintre costumele de scenă ce au aparținut celebrei cântărețe. Din costumul original fac parte vâlnicul de catifea, brâul și cămașa, marama este din colecția Muzeului Olteniei, face parte din colecția de port popular și am folosit-o ca să întregim acest costum. Aveam și pălării care au aparținut cântăreței, însă am considerat că pentru o imagine autentică este ideal să folosim acest tip de acoperământ al capului pe care-l foloseau femeile în societatea de dinaintea secolului 20”, a explicat, pentru MEDIAFAX, Roxana Deca, coordonator al Secției de Etnografie a Muzeului Olteniei Craiova.

Muzeul Olteniei deține o impresionantă colecție care cuprinde 1.300 de obiecte ce au aparținut Mariei Tănase, între altele fiind vorba despre documente, fotografii sau tablouri.

„Întreaga colecție <<Maria Tănase>> se referă la obiecte care au aparținut celebrei cântărețe și care ne-au parvenit prin intermediul unei prietene foarte bune, cu acceptul soțului, cunoscutul Sachelarie. În cadrul Colecției de peste 1.300 de piese, noi avem foarte multe documente care se referă atât la acte oficiale ale cântăreței și vorbim aici de testament, de certificat de naștere, certificat de căsătorie, pe care le avem în original, dar și de foarte multe fotografii și tablouri care au aparținut cântăreței, afișe din spectacole, o colecție impresionantă de discuri, un patefon care a aparținut cântăreței, avem mobilier din interiorul casei acesteia și alte costume de scenă”, a mai spus Roxana Deca.

În testamentul său aflat la Muzeul Olteniei, Maria Tănase a explicat, detaliat, cum își dorește să se desfășoare ritualul de înmormântare, după ce ea va fi decedat.

„Las toată averea mea mobilă, ce se va găsi în patrimoniu la data decesului meu, surorii mele Aurica Tănase și soțului meu Clerah Sachelarie, cu același domiciliu ca al subsemnatei, pe care-i rog să ia hotărâri numai împreună privind averea rămasă. (...). Las cu cea mai aprigă dorință a mea ca ritualul înmormântării mele să nu formeze obiectul vreunei vulgare acțiuni, ci să fie sobru. După moarte, corpul nescăldat, numai șters cu alcool să fie la dispoziția medicilor, dacă vor considera că este cazul să se folosească de el la autopsie. Una din cele două cămăși albe de mătase pe care le am în dulap să fie puse pe sub rochia de pichet albă ce se găsește la spital și care se butonează în spate. Pe cap să-mi pună pichetul de colțar alb, iar în picioare ciorapi albi scurți. Cu limbă de moarte îi rog să nu aducă nimănui la cunoștință despre moartea mea cu excepția oficialităților și în orice caz înmormântarea să fie anunțată cu o zi mai târziu chiar celor ce m-au cunoscut. Nu vreau mascaradă. Să nu mi se facă parastas decât la șase săptămâni. Să-mi care apă cu cofa și să se închine cineva la cimitir, în fiecare zi, timp de șase săptămâni. Să nu vina la slujbă mea religioasă niciun popă afară de preotul și părintele Bejenaru Vasile din suburbia Cărămidarii de Jos, raion Niculae Bălcescu, căruia îi sărut mâinile ultima data deoarece atunci când mamei și tatălui meu le era greu, s-a oferit să-mi fie tată și mamă. Îi mulțumesc în veci pentru ținuta lui curată și pentru omenia de care a dat dovadă cum se cuvenea tot timpul vieții sale. Dacă se va putea și nu va fi greu aș vrea ca pe un drum secetos și dornic de apă să se facă o fântână și în loc de acele parastase, pe care le interzic, din când în când să fie ajutat câte un student și o studentă cu plata cantinei sau a posibilităților de masă și să nu fie nimeni trist. Le doresc viață lungă și sănătate tuturor acelora pe care i-am cunoscut, chiar dacă unora le-am stat greu în drum și au considerat să mă cunoască după placul lor și nu după caracterul și firea mea. Îmbrățișez pe toți și doresc să le fie viață îmbelșugată, liniștită, sănătoasă și în voie bună!”, a scris interpreta în testament.

Maria Tănase a fost și rămâne una dintre cele mai cunoscute interprete de romanțe, muzică populară și lăutărească din România. Nicolae Iorga a numit-o ”Pasărea Măiastră”.

Născută la 25 septembrie 1913 în București, interpreta era la origini olteancă, tatăl său, florarul Ion Coandă Tănase fiind din satul de atunci Mierea-Birnici, ce aparținea de județul Dolj, azi satul Mierea, din comuna gorjeană Crușeț.

Apreciată în Oltenia, în memoria artistei a fost creat și Festivalul „Maria Tănase”, un festival concurs al interpreților cântecului popular românesc, care a debutat în 1969 și care este organizat la Craiova odată la doi ani.

Maria Tănase s-a stins din viață pe 22 iunie 1963, în București, fiind răpusă de cancer pulmonar.

 

Tags

Alte Noutati

LIVE: MUZICĂ
Meteo Chișinău
17,18
Cer senin
Umiditate:99 %
Vint:1,54 m/s
Tue
22
Wed
25
Thu
22
Fri
21
Sat
25
Arhivă Radio Chișinău