Mass-media italiene s-au făcut joi ecou al acestui studiu care relevă cine a fost "pacientul 1" din Italia și care ar proba astfel că boala circula cu mult înainte de sfârșitul lunii februarie când au fost raportate primele cazuri.

Potrivit studiului, la 30 noiembrie copilul a fost internat la Urgență cu simptome respiratorii și stări de vomă, iar la 1 decembrie i-au apărut primele erupții pe piele foarte asemănătoare pojarului.

La 5 decembrie, după 14 zile de la prezentarea simptomelor, i s-a făcut o analiză pentru a se vedea dacă suferă de pojar și care a fost păstrată la spital, conform protocolului de monitorizare a cazurilor de pojar și rubeolă.

Rezultatul a ieșit negativ și ulterior a fost supusă unui test pentru COVID-19 care a ieșit pozitiv, având în vedere că boala poate fi însoțită de un sindrom similar bolii Kawasaki care provoacă erupții cutanate, comune și altor infecții virale, precum pojarul.

Potrivit cercetătorilor, acest lucru arată că virusul circula de ceva timp, cum a dovedit impactul său brusc și covârșitor în pandemia din februarie.

Un lucru dovedit și de investigații ulterioare, care au detectat prezența virusului în apele reziduale din Milano la jumătatea lunii decembrie 2019.

Această răspândire prelungită și nerecunoscută a virusului Sars-CoV-2 în nordul Italiei ar putea explica - cel puțin în parte, potrivit cercetătorilor - impactul devastator al primului val al pandemiei în nordul țării.