Astăzi se împlinește un an de la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, un an marcat de crize politice continue peste care s-a suprapus și o profundă criză economică, precum și înrăutățirea relațiilor cu partenerii externi, în special cu Uniunea Europeană, care a suspendat finanțarea mai multor proiecte.

Campania electorală pentru alegerile parlamentare de anul trecut a fost marcată de o luptă strânsă între partidele pro-europene și cele pro-ruse. În urma scrutinului, trei partide care se pronunță pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană – PLDM, PD și PL au obținut în total 55 de locuri în Parlament din totalul de 101 și au avut posibilitatea să formeze o nouă coaliție. Dar disensiunile dintre partide și viziunile diferite au împiedicat constituirea unei majorități durabile, astfel încât după peste două luni a fost format un guvern minoritar dintre PLDM și PD, susținut de comuniști. În fruntea Guvernului a fost instaurat Chiril Gaburici, după ce Iurie Leancă nu a reușit să obțină votul de încredere al Parlamentului. Mandatul premierului Gaburici a durat însă ceva mai mult de 100 de zile, după care a demisionat, aparent în urma unui scandal legat de diplomele sale de studii.

La sfârșitul lunii iulie, cele trei partide au format, totuși, o majoritate - Alianța pentru Integrare Europeană III, - care a votat guvernul în frunte cu Valeriu Streleț. Alianța însă s-a destrămat în a doua jumătate a lunii octombrie, iar la 29 octombrie, deputații democrați au votat, alături de comuniști și socialiști, demiterea Guvernului. Votul a avut loc la două săptămâni după ce liderul PLDM, Vlad Filat, a fost lipsit de imunitate parlamentară și arestat într-un dosar în care este învinuit luare de mită și trafic de influență.

Perioada de după scrutinul parlamentar a fost marcată și de așa-numitul furt al secolului – adică dispariția a, cel puțin, un miliard de dolari din sistemul bancar, în urma un tranzacții frauduloase. Majoritatea acestor tranzacții au avut loc în ajunul alegerilor. În consecință, leul moldovenesc s-a devalorizat brusc la începutul anului, inclusiv în contextul crizei economice din regiune, puterea de cumpărare a populației a scăzut, iar importurile s-au redus.

Între timp, finanțatorii externi au suspendat finanțările, în special din cauza scandalului din sistemul bancar, Republica Moldova a rămas fără un acord cu Fondul Monetar Internațional din cauza incertitudinii politice, motiv pentru care și România a suspendat acordarea unui împrumut de 150 de milioane de euro.

În plus, peste patru luni legislativul urmează să aleagă și un nou președinte, pentru care este nevoie de o majoritate calificată de 61 de voturi, fapt ce pare tot mai puțin posibil în actuala conjunctură politică.