Potrivit sursei citate, o serie de atacuri au lovit continentul în ultima vreme, generând îngrijorare cu privire la incapacitatea Europei de a-și apăra interesele strategice și secretele în fața adversarilor, în condițiile unor metode tot mai sofisticate ale atacatorilor.

Planul mai prevede și lansarea unei platforme dedicate poliției pentru infracțiunile cibernetice, agenții cyber, diplomați, servicii militare și firme de securitare cibernetică care ar urma să aibă acces la resurse comune și să-și coordoneze acțiunile de combatere a atacurilor. Vor fi prezentate rapoarte periodice și vor fi testate protocoale de reacție rapidă în situații de criză, urmând să fie reglementate și procedurile de schimb de informații între autorități și firmele private de securitate cibernetică.

Comisia Europeană a promis încă din 2019 că va pune la punct această unitate pentru a bloca și preveni atacurile care au ca țintă instituțiile europene, agențiile, guvernele naționale sau marile companii și organizații europene.

Însă planul a suferit amânări în condițiile în care UE nu are competențe atunci când vine vorba despre securitatea națională, iar țările membre au fost foarte reticente în a ceda o parte din control.

De atunci, mai multe instituții UE au fost ținta unor atacuri, inclusiv Agenția Europeană pentru Medicamente, dar și guverne naționale-ministerul de interne din Belgia, zeci de politicieni polonezi, spitale din Irlanda și Franța, toate au fost victimele unor atacuri de tipul ransomware.

Planul CE care va fi prezentat oficial drept ”recomandare” adresată guvernelor naționale mai stabilește că unitatea specială va funcționa în subordinea Agenției Europene pentru Securitate Cibernetică ce își are sediul în Grecia, însă unitatea va opera din birourile de la Bruxelles.

Unitatea ar urma să devină complet operațională până la finalul anului 2022, iar industria europeană din domeniu va fi implicată în plan în prima jumătate a anului 2023.