Includerea acestui subiect pe agenda reuniunii miniștrilor de Finanțe a venit după ce ziarul german Süddeutsche Zeitung a obținut peste 13,5 milioane de documente financiare, provenind în special de la o firmă internațională de avocatură cu sediul în Bermude, Appleby, care arată circuitele utilizate de persoane bogate și companiile multinaționale pentru a-și muta fondurile în paradisuri fiscale.

Statele membre UE preconizau de mai multe luni să ajungă la un acord cu privire la înființarea unei liste negre a paradisurilor fiscale până la finele acestui an.

Potrivit oficialilor europeni citați de Reuters, noile dezvăluiri din scandalul 'Paradise Papers' au făcut ca acest subiect să fie mutat mai în față pe agenda discuțiilor, chiar dacă o decizie finală nu va fi luată la reuniunea de marți.

În acest moment, fiecare țară membră UE are propria sa listă a jurisdicțiilor pe care le consideră mai puțin cooperante în materie de fiscalitate. Criteriile pentru definirea unui paradis fiscal variază foarte mult în rândul statelor membre UE. O eventuală listă neagră a UE ar avea o greutate mai mare, iar jurisdicțiile incluse pe această listă ar pute fi supuse unor sancțiuni dacă nu cooperează. Deocamdată nu există detalii cu privire la tipul sancțiunilor ce urmează să fie discutate, însă simpla includere pe această listă ar putea descuraja persoanele fizice și companiile să plaseze bani în aceste jurisdicții.

Pe de altă parte, unele state membre UE sunt reticente la ideea înființării unei astfel de liste negre a paradisurilor fiscale, în timp ce sunt investigate pentru propriile regimuri fiscale care oferă avantaje incorecte. O serie de mici state din UE, precum Luxemburg, Malta și Irlanda, atrag firme cu taxele lor reduse pentru companii. Unele din aceste state au fost deja sancționate pentru acordurile lor fiscale cu companiile multinaționale.

Pentru a depăși reticența acestor state, propunerea vizând o listă neagră a paradisurilor fiscale ar urma să se aplice numai țărilor din afara UE. În plus, statele care nu percep niciun fel de taxe pe companii vor fi considerate automat drept paradisuri fiscale, potrivit unui acord preliminar convenit anul trecut de miniștrii europeni de Finanțe.

În chestiuni care țin de politica fiscală, Uniunea Europeană poate lua decizii numai cu sprijinul unanim al celor 28 de state membre, exceptând situația în care este lansată o procedură extraordinară, o opțiune care nu a fost utilizată niciodată până acum.

De asemenea, pentru a reduce atractivitatea paradisurilor fiscale, Bruxelles-ul a propus înființarea unui registru public care ar arăta cine este acționarul real al unei companii, care deseori se ascunde în spatele unor firme fantomă din jurisdicții offshore. În plus, Bruxelles-ul a propus ca marile firme multinaționale să fie obligate să raporteze profiturile și taxele plătite în fiecare stat în care operează, în ideea de a afla ce parte din veniturile lor sunt înregistrate în țările cu taxe mici.

Statele membre UE discută de mai mult timp cele două propuneri însă deocamdată nu s-a ajuns la un acord.